Iisuse-al meu Tovarăş scump
Am mai spus despre acest minunat dar in cuvantul de la inceput. Dar acum am vrea sa spunem ca acest dar este ascuns in foarte multe suflete si el ramane adeseori in foarte multi ascuns si nelucrator pentru totdeauna, ca talantul celui ingropat in pamant, fiindca ori cel ce l-a primit nu-si da seama de valoarea lui si nu-l ia in seama, ori imprejurarile vietii celui ce are acest dar sunt potrivnice si straine de darul acesta. Astfel ca el ramane nefolosit pentru totdeauna, lucru care este de o paguba nemaiinlocuita niciodata.
Prin aceste meditatii si sfaturi, am dori din tot sufletul nostru sa trezim aceste daruri in cei care le au, dar nu stiu adica darul cantarii, darul poeziei, darul melodiei. Pentru ca toti cei care poate ca le au de la Domnul si de la Duhul Sfant si inca nu-si dau seama de ele sa le puna in lucru, spre a castiga pentru Domnul cu ele multe binecuvantari si multe bucurii pentru ei si pentru altii.
Lucrarea minunata a Oastei Domnului, inca de la inceputul ei si pana astazi, n-a incetat a cauta si a trezi darul poeziei si al melodiilor in cat mai multe suflete. Cand apareau foile si revistele Oastei, saptamana de saptamana indemnam pe toti, mai ales pe tineri, sa scrie si sa cante mereu. Am publicat mii de poezii si cantari ale multora, in nadejdea ca, printre cei multi care paraseau plugul de la primele brazde, vor fi totusi si dintre aceia care vor simti ca au har si vor munci, spre a-l inflacara, iar pana la urma se vor dovedi cu adevarat niste inspirati ai Duhului Sfant. Au fost unii care dupa ce si au primit aripile inspiratiei si dupa ce si-au trecut cu bine, in scoala acestei lucrari duhovnicesti, probele de zbor sfant s-au dovedit nevrednici, folosind rau darul pe care trebuia sa-l foloseasca bine. i, in loc sa lucreze cu el spre zidire, au lucrat spre dezbinare. Dar aceasta este alta fata a adevarului, iar pentru intrebuintarea spre rau a darului, in loc [sa fie intrebuintat] spre bine, va raspunde odata fiecare inaintea lui Dumnezeu, Care a impartit darul Lui spre folosul altora, si nu spre paguba nimanui.
Acum dorim numai sa continuam si pe aceasta cale a-i indemna pe toti copiii Domnului, [si o vom face] cat vom avea zile si cat vom avea grai. Dar indemnam mai ales pe fratii tineri si pe surorile tinere sa incerce daca n-au cumva de la Domnul darul poeziei si al melodiilor. i sa inflacareze acest dar, punandu-l staruitor in slujba slavei Domnului nostru Preaiubit si Sfant. Indemnam pe cei care-si simt acest dar de la Domnul sa-l inflacareze si mai puternic, straduindu-se zi de zi sa cante mai frumos, sa se inspire mai inalt, sa vibreze mai puternic pentru dragostea lui Dumnezeu, verificandu-se mereu si incercandu-se singuri, fiecare pe sine, pentru a se...