Hristos nu-i cheama la Sine pe cei care nu inseteaza. Pe cei care nu au o dorinta arzatoare si puternica dupa linistirea constiintei lor, dupa odihna sufletului lor, dupa iertarea si mantuirea vietii lor. Fiindca Domnul stie ca atata vreme cat omul nu simte arsita setei, zadarnic va fi imbiat cu cea mai buna []Hristos nu-i cheama la Sine pe cei care nu inseteaza. Pe cei care nu au o dorinta arzatoare si puternica dupa linistirea constiintei lor, dupa odihna sufletului lor, dupa iertarea si mantuirea vietii lor.

Fiindca Domnul stie ca atata vreme cat omul nu simte arsita setei, zadarnic va fi imbiat cu cea mai buna apa tot nu va bea.

Dar, daca intr-adevar cineva inseteaza, atunci acela sa stie de acum si sa se bucure: are unde sa mearga spre a-si potoli setea sufletului insetat (Ps. 107, 9).

Il are pe Hristos, la Care se poate duce incredintat deplin ca la El gaseste cu adevarat o desavarsita indestulare, in Apa Sa cea viesi o deplina potolire a setei sufletesti in ea.

Dar, daca cineva doreste sa afle aceasta apa, atunci trebuie sa asculte Cuvantul Sau si sa vina indata ce aude chemarea (Ioan 4, 14).

Caci si asa e destul de tarziu. i asa a amanat prea destul de mult.

Trebuie sa vina personal (Ezec. 18, 20);nimeni altcineva nu poate veni in locul sau decat el.

Trebuie sa vina cu sete. Cu dor adanc dupa Iisus si dupa darurile Lui.

Trebuie, daca vine, sa bea.

Caci, daca vine si nu...