Sa incercam apoi o alta invatatura. Cand ne vine randul sa fim tunsi, atunci Domnul sa ne fie pilda de urmat! Sa stam muti, fara de glas ina intea Celui care ne tunde, asa cum a stat El. Noi gresim mai ales in punctul acesta: ne impotrivim prea mult si stam gata-gata sa ne plangem: Ah! []Sa incercam apoi o alta invatatura. Cand ne vine randul sa fim tunsi, atunci Domnul sa ne fie pilda de urmat! Sa stam muti, fara de glas ina intea Celui care ne tunde, asa cum a stat El.

Noi gresim mai ales in punctul acesta: ne impotrivim prea mult si stam gata-gata sa ne plangem: Ah! cum ma doare acest lucru! Nu pot sa mai sufar! As putea suferi orice, dar asta una nu!Nu te pripi, omule! Daca un tata vrea sa pedepseasca pe copilul sau, oare alege el ceva bun si placut? Oare durerea si amaraciunea nu sunt ele sufletul pedepsei? Prin ranile cele adanci, inima se face mai buna.

Cateodata ne plangem de slabiciunea noastra cea mare. Doamne ziceam adeseori daca as fi mai tare, as putea purta aceasta pedeapsa grea, insa eu sunt slab si neputincios ca o frunza uscata purtata de vant.

Nu grai asa, omule! Caci oare cine este judecatorul suferintelor tale? Tu, sau Dumnezeu? Daca Domnul a pus pe umerii tai aceasta suferinta, apoi sa stii, ea nu intrece puterile tale, oricat de slab ai crede ca esti. Fii linistit!Parintele Iosif Trifa, din Ca o oaie fara glas (Isaia 53, 7)