AM FOST CLOPOT … ADEVĂR ȘI DRAGOSTE CURATĂ
Noi suntem creati de Dumnezeu dupa chipul si asemanarea Lui, si aceasta este o vie realitate spre care trebuie sa tindem. Sensul ortodox al vietii este sa fim constienti ca viata nu ne apartine noua, ci Lui si se desavarseste numai implinind poruncile lui Dumnezeu si slujindu-I cu dragoste intru nadejdea fericirii vesnice. El ne-a []Noi suntem creati de Dumnezeu dupa chipul si asemanarea Lui, si aceasta este o vie realitate spre care trebuie sa tindem.
Sensul ortodox al vietii este sa fim constienti ca viata nu ne apartine noua, ci Lui si se desavarseste numai implinind poruncile lui Dumnezeu si slujindu-I cu dragoste intru nadejdea fericirii vesnice.
El ne-a dat aceasta viata vremelnica din iubire ca sa ne putem folosi de ea, sa ne cultivam sufletul pentru vesnicie, pentru a primi fericirea adevarata care nu va incapea in noi daca nu ne vom pregati sau nu ne vom educa sufletul.
Toti oamenii, din toate domeniile de viata, sunt chemati la sfintenie, adica la o viata traita in lumina Duhului Sfant.
Lumea crestina de astazi nu e solidara cu sfintii ei, caci nu le mai urmeaza exemplul.
Oastea Domnului este o lucrare pur duhovniceasca. Harul Dragostei de Sus a fost trimis in Biserica si Neamul nostru romanesc pentru a declansa redesteptarea noastra din pacat .
Neuitatul Parinte Sfant si Drag sufletelor noastre Iosif Trifa a indraznit si din robia mortii ne-a trezit printr-un sunet deslusit . Clopotul tras de Oastea Domnului din cadrul Bisericii Ortodoxe Romane, prin versurile fratelui marturisitor, din temnitele comuniste si din lume, Traian Dorz, suna din anul 1923 pana in aceasta clipa, a instiintare pentru cine mai aude inca spre a face roade vrednice de pocainta . Am fost clopot strigand: Faceti roade vrednice de pocainita! Acesta nu a fost doar indemnul Parintelui Iosif Trifa ca sol trimis de Sus , ci a fost si este indemnul si strigatul Bisericii pentru a arata ca Taina Sfantului Botez ascunde o taina acea fire a omului si impacarea lui cu Dumnezeu, care implica totodata pe langa actul liturgic savarsit si pocainta.
Deci, pocainta se naste. Pocainta implica Nasterea din nou . Numai cu ajutorul harului dumnezeiesc cu care este necesar sa conlucram, pocainta noastra rodeste, numai asa facem pocainta evidenta.
Faptele pocaintei sunt roadele.
Pazirea poruncilor lui Hristos sunt roade ale pocaintei. Acestea dovedesc ca am pus inceput bun pocaintei, prin refacerea integralitatii firii noastre.
Rugaciunea, cantarea si prezenta cu timp si fara timp, in Sfanta Biserica, intretin relatia noastra cu Cerul.
Daca un crestin nu se regaseste in rugaciunea zilnica si nu are dispozitia inimii lui rugatoare, atunci se dovedeste ca el de fapt nici nu are ce sa intretina cu Dumnezeu, pentru ca el nu a pus inceput bun pocaintei.
Cum pot eu sa intretin starea mea de pocainta daca eu nu pastrez Cuvantul lui Dumnezeu, rostit prin gura Sfantului Ioan Botezatorul: Faceti roade vrednice de pocainta ?Pentru a nu fi un strigat in zadar, ci, dimpotriva sa lucreze renasterea noastra duhovniceasca, trebuie sa fim gata de jertfa.
Nasterea din nou, Nasterea de Sus, poate parea un proces greu de desavarsit, caci apartine taramului Luminii celei Vesnice si ne impartaseste desavarsita cunoastere de Sine. Ea declanseaza in noi o rumoare fara de...
Sensul ortodox al vietii este sa fim constienti ca viata nu ne apartine noua, ci Lui si se desavarseste numai implinind poruncile lui Dumnezeu si slujindu-I cu dragoste intru nadejdea fericirii vesnice.
El ne-a dat aceasta viata vremelnica din iubire ca sa ne putem folosi de ea, sa ne cultivam sufletul pentru vesnicie, pentru a primi fericirea adevarata care nu va incapea in noi daca nu ne vom pregati sau nu ne vom educa sufletul.
Toti oamenii, din toate domeniile de viata, sunt chemati la sfintenie, adica la o viata traita in lumina Duhului Sfant.
Lumea crestina de astazi nu e solidara cu sfintii ei, caci nu le mai urmeaza exemplul.
Oastea Domnului este o lucrare pur duhovniceasca. Harul Dragostei de Sus a fost trimis in Biserica si Neamul nostru romanesc pentru a declansa redesteptarea noastra din pacat .
Neuitatul Parinte Sfant si Drag sufletelor noastre Iosif Trifa a indraznit si din robia mortii ne-a trezit printr-un sunet deslusit . Clopotul tras de Oastea Domnului din cadrul Bisericii Ortodoxe Romane, prin versurile fratelui marturisitor, din temnitele comuniste si din lume, Traian Dorz, suna din anul 1923 pana in aceasta clipa, a instiintare pentru cine mai aude inca spre a face roade vrednice de pocainta . Am fost clopot strigand: Faceti roade vrednice de pocainita! Acesta nu a fost doar indemnul Parintelui Iosif Trifa ca sol trimis de Sus , ci a fost si este indemnul si strigatul Bisericii pentru a arata ca Taina Sfantului Botez ascunde o taina acea fire a omului si impacarea lui cu Dumnezeu, care implica totodata pe langa actul liturgic savarsit si pocainta.
Deci, pocainta se naste. Pocainta implica Nasterea din nou . Numai cu ajutorul harului dumnezeiesc cu care este necesar sa conlucram, pocainta noastra rodeste, numai asa facem pocainta evidenta.
Faptele pocaintei sunt roadele.
Pazirea poruncilor lui Hristos sunt roade ale pocaintei. Acestea dovedesc ca am pus inceput bun pocaintei, prin refacerea integralitatii firii noastre.
Rugaciunea, cantarea si prezenta cu timp si fara timp, in Sfanta Biserica, intretin relatia noastra cu Cerul.
Daca un crestin nu se regaseste in rugaciunea zilnica si nu are dispozitia inimii lui rugatoare, atunci se dovedeste ca el de fapt nici nu are ce sa intretina cu Dumnezeu, pentru ca el nu a pus inceput bun pocaintei.
Cum pot eu sa intretin starea mea de pocainta daca eu nu pastrez Cuvantul lui Dumnezeu, rostit prin gura Sfantului Ioan Botezatorul: Faceti roade vrednice de pocainta ?Pentru a nu fi un strigat in zadar, ci, dimpotriva sa lucreze renasterea noastra duhovniceasca, trebuie sa fim gata de jertfa.
Nasterea din nou, Nasterea de Sus, poate parea un proces greu de desavarsit, caci apartine taramului Luminii celei Vesnice si ne impartaseste desavarsita cunoastere de Sine. Ea declanseaza in noi o rumoare fara de...
