9 aprilie Psalmul 43, vers 3 Cand omul este adanc nedreptatit, cand indelungata vreme ii este incalcata dreptatea sa, ii este furata munca sa, ii este dispretuita rabdarea sa, ii este batjocorita cinstea sa, si sufletul sau, si credinta sa, si familia sa adica tot ce omul are sfant, si drept, si scump []9 aprilie Psalmul 43, vers 3 Cand omul este adanc nedreptatit, cand indelungata vreme ii este incalcata dreptatea sa, ii este furata munca sa, ii este dispretuita rabdarea sa, ii este batjocorita cinstea sa, si sufletul sau, si credinta sa, si familia sa adica tot ce omul are sfant, si drept, si scump in viata lui atunci foarte rar mai poate umbla calauzit de lumina (adica de o minte sanatoasa). i foarte rar se poate lasa indrumat de credinciosia lui Dumnezeu (adica de simtaminte stapanite si chibzuite). Cand rabdarea, indignarea si amaraciunea omului ajung la margine, atunci in tot ce face omul este numai intuneric, si nu lumina. Intuneric de manie, in care savarseste razbunari, intuneric de ura, in care savarseste crime, intuneric de durere otravita, in care savarseste orice nelegiuire, ca sa i se para ca si-a facut dreptate si ca si-a spalat fata lui de om. Cine isi mai aduce aminte in astfel de clipe salbatice si razbunatoare de masura peste care nu trebuie sa treaca? Cine stie si poate sa-si opreasca la timp bratul dezlantuit in ziua maniei, ca sa nu treaca peste masura dreptatii si sa nu savarseasca, de data aceasta el, nedreptatea, acoperindu-se astfel el insusi cu aceeasi vina impotriva careia se ridicase? Cand omul astfel dezlantuit este calauzit numai de intuneric si de cruzime, niciodata nu va face dreptatea, nu va pedepsi numai pe cei vinovati si nu-si va lua numai cat este cu drept sa-si ia. Nu se va purta...