k). Impartasania, medicamentul cel mai pretios91 1. Batranul Amfilohie zicea: Cand omul se impartaseste, primeste forta, este iluminat, contempla orizonturi largi, simte bucurie, functie de dispozitia sa interioara si de inflacararea sa. Omul simte bucurie si odihna, altul simte pace, celalalt dorinta de a se consacra lui Hristos si o mila inefabila pentru toti. Personal, []k). Impartasania, medicamentul cel mai pretios911. Batranul Amfilohie zicea: Cand omul se impartaseste, primeste forta, este iluminat, contempla orizonturi largi, simte bucurie, functie de dispozitia sa interioara si de inflacararea sa. Omul simte bucurie si odihna, altul simte pace, celalalt dorinta de a se consacra lui Hristos si o mila inefabila pentru toti. Personal, atunci cand ma aflu foarte obosit, dupa Sfanta Impartasanie, ma simt ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat! 2. Aceasta experienta duhovniceasca a Batranului Iacob are un interes aparte: Cand mi-am inceput viata preoteasca in manastire, in afara de ceasuri, era randuita slujirea zilnica a Sfintei Liturghii. Incepeam slujba noaptea si terminam Liturghia inainte de a se face ziua. Impartasindu-ma in fiecare zi cu Sfintele Taine, simteam o asa mare putere in mine incat eram ca un leu. Sufletul meu ardea de o asemenea flacara dumnezeiasca incat, toata ziua, nu-mi era nici foame, nici sete si nu simteam nici caldura, nici frigul. Neobosit, lucram de dimineata pana seara. Chiar si vara, cand dupa masa parintii se odihneau in chiliile lor, cautand un pic de racoare, eu transportam pamant fertil si ingrasamant in gradinile pe care le cultivam in afara manastirii .3. Acelasi Batran ne descoperea acest fapt impresionat: Cand dadeam Sfanta Impartasanie credinciosilor, nu le vedeam...