Nu vrei tu sa raspunzi iubirii Lui si sa-I predai viata? O, cata nedreptate ii facem noi cand nu-L ascultam si nu cedam dragostei Sale, care ne cheama ca sa-I predam viata! Ce inimi impietrite trebuie sa avem ca, dupa ce L-am privit pe El luptandu-Se in Ghetsimani in chinurile mortii, cu sudori de sange, []Nu vrei tu sa raspunzi iubirii Lui si sa-I predai viata?O, cata nedreptate ii facem noi cand nu-L ascultam si nu cedam dragostei Sale, care ne cheama ca sa-I predam viata! Ce inimi impietrite trebuie sa avem ca, dupa ce L-am privit pe El luptandu-Se in Ghetsimani in chinurile mortii, cu sudori de sange, sa nu cadem si noi zdrobiti in tarana la picioarele Lui si sa nu ne predam Lui, in totul. i cand El striga de pe cruce: Mi-e sete! nu vrei sa-I intinzi o picatura de apa, sa- i astampere setea? Caci dupa tine inseteaza El, pe tine te vrea El! Pe tine! Pe tine! Mai poti tu sa stai in rezerva si sa nu te predai in totul Mantuitorului tau? Sfinteste pe Hristos in inima ta ca Domn (I Ptr 3, 15), ca sa poti spune: Nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste in mine.

Un dar de buna voie. Iata ce este predarea: Un dar de buna voie al vietii noastre lui Dumnezeu, darul de buna voie al fiintei noastre, ca sa facem voia Lui in loc de a noastra. Predarea este o invoiala intre Mantuitorul si cel mantuit; nici o alta jertfa nu pretuieste cat darul acesta al unei vieti predate.

Fara aceasta predare deplina, nu L-am primit ca Domn, chiar daca-L cunoastem ca Mantuitor. Preaiubitilor, este El, Iisus Hristos, Domnul vostru, in toata puterea cuvantului? I-am pus noi cu bucurie la indemana vietile noastre? Poate El face ce vrea cu trupurile noastre, cu banii, averea, casele, cu timpul, gandurile si darurile noastre, cu tot ce avem?Roada vietii predate. O, ce minunata este privelistea din Faptele...