Viaţa în intimitatea frăţească şi viaţa în lucrarea de misiune
O vorbire a fratelui Traian Dorz de la o adunare din anii 70 La I Corinteni capitolul 7, unde le vorbeste parintilor credinciosi, el le pretinde sfintenie, pentru ca numai daca ei vor fi sfinti, atunci copiii lor vor fi curati si [neprihaniti]. In astfel de conditii trebuie sa intelegem ca este necesar sa se []O vorbire a fratelui Traian Dorz de la o adunare din anii 70La I Corinteni capitolul 7, unde le vorbeste parintilor credinciosi, el le pretinde sfintenie, pentru ca numai daca ei vor fi sfinti, atunci copiii lor vor fi curati si [neprihaniti]. In astfel de conditii trebuie sa intelegem ca este necesar sa se desfasoare viata noastra credincioasa in Hristos. Mantuitorul Iisus a spus: Ma sfintesc Eu, pentru ca si ei sa fie sfintiti prin adevar . El a cautat tot timpul sa traiasca in mijlocul ucenicilor Sai si in intimitatea cu Tatal, prin Duhul Sfant cea mai inalta si cea mai sfanta viata de rugaciune, de ascultare, de credinciosie, de dragoste, de partasie si de continua traire in voia si implinirea dorintei Tatalui. i numai in felul acesta a putut sa creeze niste apostoli care au fost apoi si ei, in mijlocul celor la care i-a trimis sa-i indrume, niste pilde vrednice de urmat.
Noi tot asa. Suntem trimisi de Domnul si chemati de El sa avem parte de lucru impreuna cu El, spre mantuirea si ridicarea unei lucrari sau a unei familii, sau a unui grup de ascultatori in care Dumnezeu ne-a trimis. Suntem chemati sa fim impreuna lucratori cu El la Lucrarea Sa. Nu este si nu poate fi o alta temelie, decat Hristos. Dar felul in care zidim, materialul cu care lucram, mijloacele de care ne folosim, starea noastra sufleteasca pe care o avem in lucrarea cu El si prin opera de slujire si de colaborare cu Dumnezeu pot fi diferite. Noi putem cladi aur, argint sau pietre scumpe, adica dintr-o stare sfanta, dintr-o bogatie duhovniceasca, dintr-o viata traita cu Dumnezeu, in care am adunat aceste bogatii duhovnicesti; putem cladi cu un material rezistent, o lucrare care sa reziste oricaror incercari, oricaror ispite, si in vreme linistita (ca si vremea linistita isi are atat de multe ispite ale ei), si in vreme de furtuna (caci vremea de furtuna isi are si ea ispitele ei).
Daca o astfel de lucrare facem, zidita cu acest material rezistent: aurul, argintul si piatra cea scumpa lucruri de cel mai mare pret si de cea mai mare valoare inaintea lui Dumnezeu si daca cu astfel de materiale si dintr-o astfel de stare lucram la cladirea Bisericii lui Dumnezeu, pe temelia lui Hristos, atunci lucrarea noastra va dura. Orice incercari ar veni peste ea, nu vor face decat sa fie vazuta si mai frumoasa. Ploile n-o vor duce; o vor spala. Focul n-o va arde; o va curati si o va lamuri, facand-o si mai stralucita. i timpul, durata si vremurile nu o vor putea ruina, ci, din ce in ce o vor face mai intarita si mai sudata, si mai puternica infatisandu-se inaintea lui Dumnezeu. Pentru ca este zidita din acel material din care Dumnezeu Insusi zideste Lucrarea Sa.
Daca citim in Apocalipsa, vedem ca se vorbeste atat de des despre aur, despre argint, despre pietre scumpe. Cetatea Lui: zidurile ei, portile ei si strazile ei sunt facute din acest material sfant si rezistent care nu numai ca e tare si statornic, dar este si frumos si binecuvantat, si fericit.
Aceasta este lucrarea pe care o cere Dumnezeu de la noi si la care vrea El sa ne ajute sa ajungem toti sa o putem implini. i la o astfel de stare noi nu putem ajunge, decat daca ne dam toate silintele, asa cum spune versetul din Epistola Sfantului Petru: Sa unim cu credinta noastra fapta, cu fapta cunostinta, cu cunostinta infranarea, cu infranarea rabdarea, cu rabdarea evlavia pentru ca de toate aceste sase virtuti vom avea nevoie pentru celelalte doua: pentru dragostea de frati care este unitatea, partasia, viata noastra desfasurata launtric si pentru iubirea de oameni, care este lucrarea noastra...
Noi tot asa. Suntem trimisi de Domnul si chemati de El sa avem parte de lucru impreuna cu El, spre mantuirea si ridicarea unei lucrari sau a unei familii, sau a unui grup de ascultatori in care Dumnezeu ne-a trimis. Suntem chemati sa fim impreuna lucratori cu El la Lucrarea Sa. Nu este si nu poate fi o alta temelie, decat Hristos. Dar felul in care zidim, materialul cu care lucram, mijloacele de care ne folosim, starea noastra sufleteasca pe care o avem in lucrarea cu El si prin opera de slujire si de colaborare cu Dumnezeu pot fi diferite. Noi putem cladi aur, argint sau pietre scumpe, adica dintr-o stare sfanta, dintr-o bogatie duhovniceasca, dintr-o viata traita cu Dumnezeu, in care am adunat aceste bogatii duhovnicesti; putem cladi cu un material rezistent, o lucrare care sa reziste oricaror incercari, oricaror ispite, si in vreme linistita (ca si vremea linistita isi are atat de multe ispite ale ei), si in vreme de furtuna (caci vremea de furtuna isi are si ea ispitele ei).
Daca o astfel de lucrare facem, zidita cu acest material rezistent: aurul, argintul si piatra cea scumpa lucruri de cel mai mare pret si de cea mai mare valoare inaintea lui Dumnezeu si daca cu astfel de materiale si dintr-o astfel de stare lucram la cladirea Bisericii lui Dumnezeu, pe temelia lui Hristos, atunci lucrarea noastra va dura. Orice incercari ar veni peste ea, nu vor face decat sa fie vazuta si mai frumoasa. Ploile n-o vor duce; o vor spala. Focul n-o va arde; o va curati si o va lamuri, facand-o si mai stralucita. i timpul, durata si vremurile nu o vor putea ruina, ci, din ce in ce o vor face mai intarita si mai sudata, si mai puternica infatisandu-se inaintea lui Dumnezeu. Pentru ca este zidita din acel material din care Dumnezeu Insusi zideste Lucrarea Sa.
Daca citim in Apocalipsa, vedem ca se vorbeste atat de des despre aur, despre argint, despre pietre scumpe. Cetatea Lui: zidurile ei, portile ei si strazile ei sunt facute din acest material sfant si rezistent care nu numai ca e tare si statornic, dar este si frumos si binecuvantat, si fericit.
Aceasta este lucrarea pe care o cere Dumnezeu de la noi si la care vrea El sa ne ajute sa ajungem toti sa o putem implini. i la o astfel de stare noi nu putem ajunge, decat daca ne dam toate silintele, asa cum spune versetul din Epistola Sfantului Petru: Sa unim cu credinta noastra fapta, cu fapta cunostinta, cu cunostinta infranarea, cu infranarea rabdarea, cu rabdarea evlavia pentru ca de toate aceste sase virtuti vom avea nevoie pentru celelalte doua: pentru dragostea de frati care este unitatea, partasia, viata noastra desfasurata launtric si pentru iubirea de oameni, care este lucrarea noastra...
