Demult, Iisuse, Tu-ai trecut pe-aicea doar o data si zeci de veacuri n-au putut sa stearga Chipul Tau placut din ochii care i-au vazut Faptura minunata. Ce har putut-ai oare-avea in vorba si-n privire, ca veacuri au trecut asa si nu Te-au mai putut uita, ca le-a robit iubirea Ta intreaga lor simtire! Prin ce []Demult, Iisuse, Tu-ai trecutpe-aicea doar o datasi zeci de veacuri n-au pututsa stearga Chipul Tau placutdin ochii care i-au vazutFaptura minunata.

Ce har putut-ai oare-aveain vorba si-n privire,ca veacuri au trecut asasi nu Te-au mai putut uita,ca le-a robit iubirea Taintreaga lor simtire!Prin ce putere le-ai rapitintreaga lor fiinta,ca au rabdat, au patimit,au ars, dar nu Te-au parasit,au fost ucisi, dar au muritcrezand in biruinta!Ca ne-ncetat, de cand Te-ai dus, i-asteapta Revenirea,ca-n focul tot mai nalt, Iisus,din Rasarit pana-n Apus,Te cheama azi cu dor nespus,adanc traind iubirea.

Ca si-azi, de mii de ani, privesccu-acelasi dor pe cale,iar asteptarile ce crescmai mult iubirea le-o maresc,mai mult, mereu mai mult dorescivirea Fetei Tale.

O, de-ai veni cat mai curand,Te cheama-ntreaga Fire,Te cheama-altarul sangerandsi timpul tot mai greu urcand,si-n taina tot mai nalt arzandnestinsa Ta iubire.

TRAIAN DORZ, din Cantarea Cantarilor mele , Editia a II-aEditura Oastea Domnului , Sibiu, 2014