Vorbirea fratelui Popa Petru (Saucani) la nunta de la Malu Alb 4 septembrie 1982 In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin. Ma rog ca toti sa fie una cum Tu, Tata, esti in Mine si Eu in Tine; ca si ei sa fie una in Noi, pentru ca lumea sa []Vorbirea fratelui Popa Petru (Saucani) la nunta de la Malu Alb 4 septembrie 1982In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.

Ma rog ca toti sa fie una cum Tu, Tata, esti in Mine si Eu in Tine; ca si ei sa fie una in Noi, pentru ca lumea sa creada ca Tu M-ai trimis (In 17, 21).

S-a vorbit la nunta aceasta despre unitate. Caci e normal sa fie asa! Caci si cei doi miri, de acum in colo, nu mai sunt doi, ci sunt una. Atunci, cu atat mai mult in Biserica lui Dumnezeu, in Lucrarea lui Dumnezeu, nevoia cea mai mare e ca toti sa fie una. Aceasta este rugaciunea lui Dumnezeu, este rugaciunea Domnului Iisus.

Voi, toti care sunteti aici care n-ati inaltat rugaciuni catre Dumnezeu? Care n-ati inaltat catre El, din suferinte si din necazuri, cele mai fierbinti rugaciuni?Doamne, asculta-mi rugaciunea! i asa de mult v-ati bucurat cand Dumnezeu v-a ascultat, cand Dumnezeu a raspuns si a implinit rugaciunile voastre!Dar ne-am gandit noi oare la rugaciunea lui Dumnezeu? Ne-am gandit noi oare ca si Dumnezeu Se roaga ceva? i Se roaga de noi, si Se roaga de voi cum un tata se roaga de copiii lui: Copiii mei dragi, eu doresc ca sa fiti una, sa va iubiti si sa munciti impreuna .

O, ce binecuvantata este munca atunci cand toti sunt una, cand toti asculta! Ce binecuvantare si ce bucurie e atunci!Domnul Iisus Se roaga! Face El o rugaciune in ultima seara cand mai era cu cei dragi ai Lui. Stand in genunchi, El Se roaga Tatalui pentru unitatea Bisericii, pentru cei dragi ai Lui. Se roaga Dumnezeu! Vine El din ceruri pe pamant si face El rugaciuni mari, cu strigate mari, cu lacrimi. Are El nevoie, ca om, de rugaciune!De atatea ori, dupa ce ziua vestea Evanghelia, toata ziua vestea, seara, cand era obosit (cum eram si noi aseara cand mergeam la odihna si cautam un asternut si ne astepta o casa pe Mantuitorul insa nu L-au asteptat nici patul, nici odihna, nici casele calde), El Se ducea pe munte singur sa Se roage.

Dupa ce o zi intreaga a stat de vorba cu oamenii despre Tatal, acum o noapte intreaga sta de vorba cu Tatal despre oameni. i aceasta a fost slujba si misiunea Lui. i mereu, si mereu, si mereu de cand a venit din cer si pana cand S-a intors inapoi in cer: la oameni pentru Tatal; si la Tatal pentru oameni.

La oameni sa le spuna despre dragostea Tatalui, iar Tatalui sa-I spuna despre oameni: Fie- i mila de ei! Tatal Meu, iarta-i, caci pentru aceasta am fost Eu trimis pe pamant, sa aduc cerul pe pamant, pentru ca apoi sa urc pamantul in cer .

Fratii mei dragi, ce usoara este religia multor oameni! Ei se scoala odihniti din asternuturile lor si se duc si ei duminica sa asculte sfanta slujba a Cuvantului lui Dumnezeu, Evanghelia; si apoi vin acasa, spunand, prea multumiti de ei insisi: Doamne, Iti multumim ca astazi am fost la sfanta biserica . i iarasi se pun la mesele lor si la somnul lor de dupa-masa, ca sa-si indestuleze si sa-si odihneasca luturile lor. Dar pentru voi, fratii mei, nu-i chiar asa de usor. Dupa ce toata ziua sunteti la lucru, noaptea va duceti cu fratii vostri si cu Domnul si stati in rugaciune. Aceasta am invatat pentru ca L-am vazut pe Domnul facand la fel.

Pentru voi, surorile noastre dragi, pentru voi, surorile noastre mame, spun: nu-i usoara slujba voastra. Pentru ca voi, dupa ce va intoarceti acasa de la munca voastra zilnica, voi, dupa ce va intoarceti de la biserica, de la adunare, de la nunta voi nu o sa puteti sta la masa linistite. Voi nu o sa puteti dormi linistite. Voi nu o sa puteti cauta mai departe tihna si odihna lutului vostru, pentru ca voi trebuie sa va duceti pana la ai vostri, sa-l cautati pe fiecare in parte, ca sa ii spuneti despre Dumnezeu. Iar apoi, cand ei se vor odihni, cand ei vor dormi in noptile lungi, voi sa va duceti iarasi la Dumnezeu, sa-I spuneti despre cei dragi ai vostri.

Asta a fost si lupta Domnului pe pamant, de cum a venit si pana ce S-a intors inapoi. Aceasta este si slujba ta de fiica a lui Dumnezeu. Aceasta este si slujba ta de copil al lui Dumnezeu.

Privind la El si ascultand de El, Care a fost chemat si la nunta aceasta, timpul nostru trece asa de repede. i, fiindca s-a amintit de locul acesta din Biblie dorinta Lui in ultima seara, cand s-a despartit de ucenici, a fost: Ma rog ca toti sa fie una E binecuvantata casa si Biserica, si familia, si poporul acela unde este unitate. Dar nu este nici pace, nici bucurie, nici liniste, nici binecuvantare unde nu i unitate. S-a spus aici despre Lucrarea Oastei, unde Dumnezeu ne-a crescut, ne-a ales, ne-a chemat si ne-a pus pe noi in Lucrarea care este in Biserica noastra si in poporul nostru. Nu-i nici o primejdie mai mare pentru Biserica decat neascultarea, decat dezbinarea. In toate vremile si in toate timpurile, acolo unde au aparut neascultatori si dezbinatori, acestia au adus ruina si paguba. Cea mai mare paguba Bisericii!De aceea, fratii nostri dragi, am vrea din toata inima noastra si din tot sufletul nostru [sa fim una], asa dupa cum a aratat marele nostru inaintas pentru ca multi au fost si pe vremea Parintelui Iosif care au spus: Da, asa incepe Oastea, dar pe urma o va duce Trifa de rapa si va ajunge o noua secta in Biserica noastra Parintele Iosif ne-a invatat sa fim una in Biserica. De atunci si pana astazi, fratii nostri, parintii nostri, oamenii lui Dumnezeu care au pe inima gandul acesta, au cautat si au luptat sa dovedeasca faptul ca nu au avut dreptate vrajmasii Parintelui Iosif care au spus ca Oastea va ajunge de rapa, ca unii o vor lua la stanga, iar altii la dreapta.

Noi, fratii nostri dragi, noi luptam pentru unitate! Dorim unitate. Dorim sa fim una! Dar, pentru ca sa fim una, pentru ca Lucrarea aceasta frumoasa sa fie cum a fost la inceputul ei, noi avem nevoie cu totii de ascultare. Da! Avem nevoie de ascultare!Dumnezeu a vrut sa faca El o lucrare cand a vrut sa mantuiasca o lume din pieire, din stricaciune si din moarte, cand S-a gandit sa trimita pe Fiul Sau cel Scump sa plateasca pretul cel mai mare al rascumpararii noastre Oare a facut numai singur lucrul acesta? Nu! El S-a gandit sa trimita pe Fiul Sau pe pamant. Sa Il trimita intr-un camin. Cat de mult am dori ca si noul camin care se intemeiaza sa fie un camin in care sa creasca Iisus, sa creasca Cuvantul, sa creasca cantarea si lucrarea lui Dumnezeu!A avut nevoie Dumnezeu sa caue un Iosif neprihanit, un om cinstit, un om curat la suflet, pentru ca mainile lui cinstite sa poata sa lucreze si sa agoniseasca o bucata de paine pentru Fiul lui Dumnezeu ca om.

A avut nevoie Dumnezeu de un om prin care sa lucreze. i l-a cautat, si l-a gasit.

A avut nevoie apoi de o Fecioara. O Fecioara curata, o Fecioara sfanta, o Fecioara neprihanita, o Fecioara ale carei brate sa nu fie deosebite de bratele heruvimilor de unde vine Dumnezeu pe pamant. i a gasit-o.

Mila lui Dumnezeu aici pe pamant a fost ca S-a folosit si de oameni la lucrarea mantuirii, sa lucreze impreuna: Dumnezeu impreuna cu omul. Ca daca ar fi venit un inger din cer, un arhanghel care sa ne vesteasca noua Evanghelia, ne am fi cutremurat, ne-am fi ingrozit. Dar trimite Dumnezeu in mijlocul nostru oameni ca si noi, care au trait pe pamant ca si noi, care au avut necazuri si greutati ca si noi. Dumnezeu S-a folosit de acesti oameni pentru ca sa lucreze cu ei pentru mantuirea omenirii. De aceea, noi dorim, toti cei care ascultam de Dumnezeu, sa ascultam si de oamenii pe care i-a trimis Dumnezeu, pentru ca scris este: Cine v-asculta pe voi pe Mine Ma asculta; dar cine nu va asculta pe voi pe Mine nu Ma asculta .

S-a vorbit aseara aici despre istoria poporului Israel, cum ca si istoria poporului nostru si a Oastei Domnului se aseamana in mare parte cu istoria poporului Israel. Cum l-a scos Dumnezeu din Egipt pe Israel, caci a vrut ca poporul acesta sa fie al Lui si l-a dus spre Canaan.

Dar pentru Lucrarea aceasta i-a ales un om. i-a pregatit pentru aceasta o unealta de care sa Se foloseasca. Cine ar fi crezut ca Moise, copilasul care la trei luni a fost aruncat pe apa Nilului intr-un sicrias de papura cine ar fi crezut ca Moise va fi omul acela, trimisul lui Dumnezeu? Omul de care sa se foloseasca Dumnezeu si in care sa se poata increde Dumnezeu.

Apostolul Pavel spune: Prin credinta l-au ascuns parintii lui trei luni . Prin credinta l-au pus si in sicriasul de papura. Cu ce rugaciuni s-o fi rugat mama lui cand l-a pus pe apa? Doamne, ai grija de el, ca eu nu mai pot sa am grija de el, numai pana aici .

Priviti la raspunsul lui Dumnezeu! O, cum sa nu am Eu grija de acela pe care l-am ales? Fii pe pace! Ca el ramane in grija lui Dumnezeu. i Dumnezeu a avut grija de Moise si l-a pus Unde? Chiar in casa celui mai mare vrajmas al lui Dumnezeu, in casa lui Faraon, cel care cauta nimicirea poporului Israel.

Doamne, ce minunat lucrezi Tu! Nimeni, Doamne, nu este ca si Tine.

Moise a fost omul lui Dumnezeu. Ni-i drag sa vorbim de oamenii acestia, caci ei sunt alesii lui Dumnezeu, de care S-a folosit Dumnezeu. Ni-i drag sa privim la ascultarea lor, la viata lor cea sfanta. Ni-i drag sa stam pe langa ei Caci de atatea ori noi ne simtim atat de mici si atat de neinsemnati si am vrea ca sa ajungem pana la picioarele lor si sa invatam de la ei Ascultarea, Supunerea si Smerenia.

Dumnezeu S-a folosit de Moise si a stiut nu numai intregul Israel, ci si neamurile dimprejur ca Moise este omul lui Dumnezeu, ca Moise este trimisul lui Dumnezeu, ca de Moise Dumnezeu Se foloseste. Au stiut toti ca el este un prooroc al lui Dumnezeu si asa a fost.

Dar, de ce oare, fratilor, s-a mai gasit pe ici, pe colo cate o vorba, cate un glas care sa spuna si sa se ridice impotriva lui Moise, a omului lui Dumnezeu? Dar ce, Moise? De ce se ridica el mai presus de adunarea lui Dumnezeu? Dar nu este toata adunarea a Domnului? Dar nu este toata adunarea aceasta sfanta? Moise se ridica el mai sfant? Moise se ridica el mai inalt decat ceilalti? O, oameni! Cum nu s-a deschis pamantul inainte de a rosti aceste vorbe cu buzele voastre, ca sa va inghita? Cum oare? Cum oare ati putut sa vorbiti asa despre acel om care a fost cel mai bland om de pe fata pamantului? Cand el de atatea ori cadea cu fata la pamant plina de lacrimi: Doamne, fie- i mila de poporul acesta! Doamne, e poporul Tau, adu- i aminte de parintii lor! Doamne, nu-i nimici. Mai bine sterge-ma pe mine din Cartea Ta . i totusi Core, Datan si Abiram au indraznit sa se ridice impotriva acestui om al lui Dumnezeu Cum au putut s-o faca?Se spune ca atunci cand Israel a iesit din Egipt, in noaptea aceea, fiecare cu familia lui, cu copiii si cu toate lucrurile lor, si cand fiecare, cu ceea ce avea, se grabea sa iasa, se grabea sa treaca pentru ca si egiptenii ii grabeau sa plece de la ei, Moise si-a adus aminte de un inaintas, de un mare om al lui Dumnezeu care, cu 400 de ani inainte, fusese pe acele locuri si, la moartea lui, le lasase o porunca: Fratii mei, cand veti iesi din Egipt ca sa va duceti in tara pe care v-a daruit-o Domnul, pe care a promis-o El parintilor vostri, sa nu lasati aici oasele mele, ci luati oasele mele din mormant si duceti-le cu voi, caci vreau ca oasele mele sa nu fie despartite de fratii mei, de parintii mei Cine sa se mai gandeasca in aceasta noapte si la oasele lui Iosif? Cine sa se mai intrebe: Unde vor fi ele oare? . Cu cine sa se mai sfatuiasca Moise oare atunci? Desigur ca le-o fi chemat pe unele dintre capetenii, cum au fost si Core, Datan si Abiram, si le-o fi vorbit despre lucrul acestaDar Core, Datan si Abiram, cu gandul si inima lor la comoara, la aurul lor, i-au spus fiecare lui Moise: Nu pot. Nu am timp. Am si eu grijile mele, am si eu familia mea, am si eu necazurile mele. Am si eu treburile mele pe care trebuie sa le rezolv si sa le ducDoar Moise nu a avut nici aur, nici comori ci s-a dus el singur, cu Dumnezeul lui, in acea noapte si a dezgropat oasele lui Iosif si le-a dus pe spatele lui, ca sa implineasca o porunca si sa-si faca o datorie sfanta fata de acela care i a fost parinte, fata de acela din care a avut viata, fata de Iosif.

Trece Moise Marea Rosie cu niste oase uscateTrece si Core, Datan si Abiram cu comorile lorToti trec dincolo! Doamne, cat de mare este ingaduinta Ta! Pe toti i-ai ingaduit sa treaca prin Marea Rosie! i pe cel sfant, si pe cel nelegiuit Tu, Care cunosti gandurile inimilor oricat sunt de ascunse, i-ai lasat.

O, Core! O, Datan! O, Abiram! Voi nu aveti parinti? Voi nu aveti morminte? Voi nu aveti o tara? Voi nu aveti nici o datorie...