Din cuvantul fratelui Traian Dorz de la Sarbatoarea Literara de la Cluj, 1 mai 1985 In Numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin. Slavit sa fie Domnul! Din toata inima trebuie sa dam slava Domnului si pentru aceasta noua bucurie pe care o traim acum. i Ii dam din toata inima slava []Din cuvantul fratelui Traian Dorz de la Sarbatoarea Literara de la Cluj, 1 mai 1985In Numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.

Slavit sa fie Domnul!Din toata inima trebuie sa dam slava Domnului si pentru aceasta noua bucurie pe care o traim acum. i Ii dam din toata inima slava Dumnezeului nostru, caci datorita grijii si bunatatii Sale noi ne putem bucura cu totii impreuna de o sarbatoare asa de minunata ca aceea pe care o traim acum.

Se cuvine, tot ce incepem, de la cel dintai cuvant, de la cel dintai gand, sa-I multumim Domnului si tot ce incepem sa incepem in Numele Domnului.

De aceea ii rugam pe toti fratii nostri si surorile noastre, nu numai de data aceasta, ci de orice data cand se vor ridica sau cand vor primi un indemn sa vorbeasca in Numele Domnului, un cuvantul al Domnului, o cantare a Domnului, o instiintare a Domnului, sa inceapa asa cum au inceput parintii nostri, bunii si strabunii nostri din credinta noastra buna si strabuna, frumos, corect, pios, adanc, smeriti si recunoscatori: In Numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.

In Lucrarea Lui cea cutremuratoare si sfanta in care am pornit noi si in care am fost chemati sa pornim in Numele Domnului, am fost chemati in acest Nume sfant si trebuie tot ce incepem sa facem sub indrumarea, sub paza, sub calauzirea, sub ocrotirea, sub puterea si inspiratia Tatalui, a Fiului si a Sfantului Duh. In acest Nume sfant am pornit.

Cu acest Nume sfant ne desfasuram lucrarea noastra. In acest Nume sfant dorim sa sfarsim tot ceea ce incepem. i, daca, cu toata inima cutremurata si patrunsa de putere si insemnatatea acestui lucru, noi facem aceasta cu toata evlavia, cu toata smerenia si recunostinta, putem fi siguri de la inceput de sfarsitul biruitor si luminat pe care ni l-a garantat Dumnezeu in Numele Lui, in Numele Caruia am pornit si vrem sa sfarsim orice lucru si gand bun.

Tot ce faceti sa faceti in Numele lui Dumnezeu. acesta este un indemn pe care trebuie sa-l avem scris cu litere de aur si de foc, permanent in fata ochilor nostri. sa nu ne ridicam niciodata fara sa evocam, fara sa chemam, fara sa pornim, de la cel dintai gand si pas, in Numele Domnului.

Traim niste zile cutremurator de insemnate. Dupa inviere, Mantuitorul a umblat printre ai Sai patruzeci de zile. Ziua de astazi e una dintre cele patruzeci de zile in care Mantuitorul a cutreierat adunarile, intalnirile, plecarile, sosirile, gandurile, cuvintele, faptele celor preaiubiti ai Sai. El le-a spus: Iata, Eu cu voi sunt in toate zilele, pana la sfarsitul veacurilor . i le-a dovedit nu numai fiecaruia in parte, ci si tuturor impreuna. [ i nu numai] dintr-un anumit loc si dintr-o anumita vreme, ci de-a lungul acestor veacuri de cand dulcele, dragul, scumpul nostru Mantuitor S-a dus sa ne pregateasca noua un loc si ne-a spus cu sfintele Lui buze, care n-au grait niciodata decat adevarul, pentru ca El Insusi este adevarul: Dupa ce va voi pregati un loc, Ma voi intoarce si va voi lua cu Mine, pentru ca acolo unde sunt Eu sa fiti si voi! .

Nu va vibreaza inima, nu vi se umezesc ochii, nu vi se incalzeste sufletul gandindu-va la aceasta dulce si scumpa fagaduinta pe care ne-a facut-o El, cel mai vrednic de ascultat si de toata increderea noastra?Inca ne vedem si chiar daca n-ar fi asa de puternica lumina asta vazuta, lumina lui Dumnezeu in care ne privim si in care ne vedem unii pe ceilalti e atat de minunata si de frumoasa, incat si fara lumina vazuta, Dumnezeu ne face sa ne vedem mai straluciti si mai frumosi in lumina cea care nu se vede.

Am zis, traim zilele acestea de dupa Invierea Domnului, inainte de inaltarea Lui, unele dintre acele zile minunate in care El, transfigurat, transformat, cu Trupul cel nou, duhovnicesc, in care si noi vom fi dupa invierea noastra, cu acel Trup sfant cu care putea sa manance si putea sa intre prin usile inchise, putea sa Se faca vazut si nevazut (cu acel trup duhovnicesc pe care Dumnezeu ni-l va da si noua dupa invierea noastra, pentru ca este scris: Acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Ce va fi nu s-a aratat inca. Dar stim ca atunci cand Se va arata El vom fi ca El. pentru ca Il vom vedea asa cum este ), cu acest Trup duhovnicesc, Mantuitorul nostru a umblat printre ai Sai patruzeci de zile si patruzeci de nopti. S-a dovedit in stare sa fie prezent langa fiecare, in orice lor si in orice situatie.

Intre doi ucenici care mergeau pe drum, El a fost de la inceput cu ei. Dar ei n-au bagat de seama, pana cand Fiinta Lui duhovniceasca a capatat Trupul cel omenesc. i ei, fara sa-si dea seama, au vazut cum intre ei, cei doi, a aparut o umbra luminoasa, un Trup sfant. Aceasta Fiinta Noua, Care-i insotise de la inceput, ascultase tot ce vorbisera ei. i, in clipa cand a aparut, i-a intrebat: Despre ce vorbiti intre voi mergand pe drum? . Ei se uita mirati, surprinsi: Tu esti singurul strain in Ierusalim, ca nu stii ce s-a intamplat in el in zilele acestea? .

Fiti foarte atenti! Intre noi merge Cineva care este atent la tot ce vorbim. Ce faceti intre voi la intuneric, vede Acela care, atunci cand [ucenicii] erau cu usile incuiate, a aparut in mijlocul lor si le-a zis: Pace voua! Cum M-a trimis pe Mine Tatal, asa va trimit si Eu pe voi . Acesta este un testament stralucit si o dovada extraordinar de mare.

Noi, cand vorbim despre lucrurile lui Dumnezeu, trebuie sa intrebuintam calificative neobisnuite. Puterea lui Dumnezeu este neobisnuit de mare. Nu ne dam seama cat de mare si de puternic, si de intelept, si de bun, si de iubitor este Dumnezeu. Numai cand Se apropie El atat de mult, pana la limita alipirii de noi, si, cu simtamintele noastre omenesti, noi putem atinge divinitatea dumnezeirii Lui, atunci incepem sa pricepem cate ceva din aceasta frumusete si stralucire. i, cat putem noi sesiza, ni se umple sufletul nostru de lumina si de har, si de putere cand ne apropiem de El.

Dar El este nespus mai mult si mai frumos, si mai puternic, si mai bun, si mai intelept cand fiinta noastra sufleteasca se ridica cat mai inalt si in momentele cand El se coboara cat mai jos spre noi. Astfel putem sa-L atingem pe Dumnezeu si-L simtim cum El ne-a atins. Atunci mintea noastra se lumineaza, sufletul nostru vibreaza, puterea noastra creste, priceperea noastra se limpezeste si incepem sa intelegem ca intr-o strafulgerare cereasca adevaruri pe care pana atunci nu le-am inteles.

Noi traim acum in zilele de dup Invierea Domnului si inainte de Inaltarea Lui. Niste zile cu totul deosebite.

Anotimpul primaverii este cel mai insemnat anotimp din an. In acest anotimp sunt trei luni cele mai insemnate luni din an , in care se intampla trei mari evenimente, cele mai insemnate din tot cursul anului, din tot cursul istoriei, din tot cursul vietii noastre si care simbolizeaza si cele mai importante evenimente petrecute in viata noastra personala in legatura cu ascultarea si umblarea cu Dumnezeu.

Invierea se petrece in aprilie;Inaltarea se petrece in mai;Pogorarea Duhului Sfant se petrece in iunie. titi ce semnificatie mare are lucrul acesta?Invierea inseamna nasterea din nou, care este inceputul vietii noastre cu Dumnezeu, inceputul vesniciei noastre.

Inaltarea este transformarea noastra sufleteasca, maturitatea noastra duhovniceasca, pregatirea noastra pentru roada binecuvantata, pentru slava binecuvantata, pentru slujba binecuvantata a lui Dumnezeu.

Pogorarea Duhului Sfant inseamna Reintoarcerea Domnului Iisus, adica vremea cand se vor face socotelile roadelor noastre.

Toate aceste trei evenimente inseamna viata noastra duhovniceasca: trei mari schimbari si mari prefaceri in viata fiecaruia dintre noi. Totul incepe cu invierea. Daca n-ar fi invierea, n-ar fi nimic. Totul incepe cu nasterea noastra duhovniceasca, cu nasterea noastra din nou, cu invierea noastra din moartea pacatului, care inseamna o inviere si [este] ca o trecere la o viata vesnica.

Cu aceasta inviere a inceput Istoria...