Când trăieşti o viaţă cu Domnul, El apare mereu în furtunile vieţii tale cu lumină şi scăpare
Ev. Matei 14, 22-34 Iata o evanghelie pe care o traim si noi de atatea ori in viata noastra cea sufleteasca. Cine oare n a avut vifor in marea vietii lui? Cine oare a avut tot senin si vreme buna in viata lui? Nimeni! Toti am avut sau avem furtuni mai mari sau mai mici in []Ev. Matei 14, 22-34Iata o evanghelie pe care o traim si noi de atatea ori in viata noastra cea sufleteasca. Cine oare n a avut vifor in marea vietii lui? Cine oare a avut tot senin si vreme buna in viata lui? Nimeni!Toti am avut sau avem furtuni mai mari sau mai mici in marea vietii noastre. Vremea vietii noastre se trece mai mult in nor decat in senin; mai mult in furtuna decat in liniste. Sunt doua feluri de valuri si de furtuni in marea vietii noastre: de o parte sunt valurile necazurilor si ale intristarilor, iar de alta parte e viforul ispitelor si al pacatelor.
Pe furtuna cea dintai a necazurilor toti o cunosc, toti se tem de ea si se feresc de ea. Insa nu cunosc toti oamenii pe cealalta: viforul ispitelor si al patimilor lumesti. Putini se inspaimanta de acest vifor si putini cauta sa scape de el. Dimpotriva.
Cei mai multi cauta in adanc aceasta furtuna si simt placere in valurile placerilor lumesti (adica in valurile pieirii sufletesti). i mai putini sunt apoi acei care-L cunosc pe Acela Care singur poate domoli si linisti furtuna necazurilor si viforul ispitelor: pe Iisus Mantuitorul. O, ce privelisti inspaimantatoare se pot vedea in marea acestei vieti! In toate partile se vad corabii ce se cufunda si corabieri ce se ineaca; in toate partile, suflete care se pierd in valurile patimilor si pacatelor; in toate partile, corabieri ce dorm la carma vietii in vreme ce corabia lor se cufunda.
Dar, iata, in mijlocul acestei grozave furtuni de pieire sufleteasca, o mica ceata pluteste in jurul unei lumini. E ceata celor putini, care Il au pe Iisus Mantuitorul de carmaci si carmuitor al vietii lor. In mijlocul valurilor, aceasta ceata sta fara frica si peste valuri umbla ca pe uscat.
Draga cititorule! i tu esti un calator pe marea acestei vieti pline de vanturi si furtuni. i viata ta este o corabie prinsa de furtuna in mijlocul marii. Insa daca traiesti o viata cu Domnul, atunci n-ai de ce sa te temi. Cand traiesti o viata cu Domnul, El apare mereu in furtunile vietii tale cu lumina si scapare, asa cum a aparut apostolilor cuprinsi de vifor.
Cand vine vremea rea, cand noapte se face in viata ta si toti te parasesc, deodata se iveste El, Domnul si Mantuitorul tau, si iti striga: Nu te teme si nu te inspaimanta, caci Eu cu tine sunt, sa te scap si sa te mantui! (Ieremia 1, 8).
O, ce usoara este viata cand o traiesti cu Domnul, cand Il ai pe Domnul de carmaci si carmuitor al vietii tale! Da-ti, iubite...
Pe furtuna cea dintai a necazurilor toti o cunosc, toti se tem de ea si se feresc de ea. Insa nu cunosc toti oamenii pe cealalta: viforul ispitelor si al patimilor lumesti. Putini se inspaimanta de acest vifor si putini cauta sa scape de el. Dimpotriva.
Cei mai multi cauta in adanc aceasta furtuna si simt placere in valurile placerilor lumesti (adica in valurile pieirii sufletesti). i mai putini sunt apoi acei care-L cunosc pe Acela Care singur poate domoli si linisti furtuna necazurilor si viforul ispitelor: pe Iisus Mantuitorul. O, ce privelisti inspaimantatoare se pot vedea in marea acestei vieti! In toate partile se vad corabii ce se cufunda si corabieri ce se ineaca; in toate partile, suflete care se pierd in valurile patimilor si pacatelor; in toate partile, corabieri ce dorm la carma vietii in vreme ce corabia lor se cufunda.
Dar, iata, in mijlocul acestei grozave furtuni de pieire sufleteasca, o mica ceata pluteste in jurul unei lumini. E ceata celor putini, care Il au pe Iisus Mantuitorul de carmaci si carmuitor al vietii lor. In mijlocul valurilor, aceasta ceata sta fara frica si peste valuri umbla ca pe uscat.
Draga cititorule! i tu esti un calator pe marea acestei vieti pline de vanturi si furtuni. i viata ta este o corabie prinsa de furtuna in mijlocul marii. Insa daca traiesti o viata cu Domnul, atunci n-ai de ce sa te temi. Cand traiesti o viata cu Domnul, El apare mereu in furtunile vietii tale cu lumina si scapare, asa cum a aparut apostolilor cuprinsi de vifor.
Cand vine vremea rea, cand noapte se face in viata ta si toti te parasesc, deodata se iveste El, Domnul si Mantuitorul tau, si iti striga: Nu te teme si nu te inspaimanta, caci Eu cu tine sunt, sa te scap si sa te mantui! (Ieremia 1, 8).
O, ce usoara este viata cand o traiesti cu Domnul, cand Il ai pe Domnul de carmaci si carmuitor al vietii tale! Da-ti, iubite...
