Fara indoiala ca Sarbatoarea Sfantului Dimitrie este una din marile sarbatori ale Bisericii, pentru ca ea ne odihneste in poiana binecuvantata cu sfinti, de aceasta data in cea cu numele Dimitrie Basarabov, acolo de unde slava lui Dumnezeu ne va lumina si ne va intari, pentru ca, vazand faptele lui, sa Il preamarim pe Dumnezeu []Fara indoiala ca Sarbatoarea Sfantului Dimitrie este una din marile sarbatori ale Bisericii, pentru ca ea ne odihneste in poiana binecuvantata cu sfinti, de aceasta data in cea cu numele Dimitrie Basarabov, acolo de unde slava lui Dumnezeu ne va lumina si ne va intari, pentru ca, vazand faptele lui, sa Il preamarim pe Dumnezeu din ceruri. i preamarindu-L pe Dumnezeu din ceruri, Il aducem iarasi si iarasi in apropierea inimilor noastre, in cuprinderea sufletelor noastre si in binecuvantarea buzelor noastre.

Nascut fiind in cetatea Tesalonicului, mai bine zis undeva in sudul ei, Dimitrie avea sa fie mai intai ostas si mai apoi, urcand pe treptele ierarhiei soldatesti cum spune o veche traducere a Vietilor Sfintilor , sa ajunga ceva mai sus de gradul de centurion, deci unul pus peste mai mult de o suta de oameni. A fost ispitit cu tot felul de functii lumesti, dar in vremea aceea prigoana impotriva crestinilor era pornita si cine-si asuma crestinismul isi asuma moartea, caci dorinta de a-L marturisi pe Hristos era echivalenta atunci cu dorinta de a muri pentru Hristos. Nu s-a ascuns nici o clipa Sfantul Dimitrie, cum n-aveau s-o faca niciodata marii mucenici ai Bisericii. Ei n-au umblat cu ascunzisuri, n-au incercat sa spuna ca nu sunt crestini, mai cu seama ca in fata comunitatilor din care faceau parte. Ei s-au vadit crestini prin faptele si prin lucrarea lor, prin cuvintele si participarea lor la viata cetatii si, mai ales, prin puterea rugaciunii lor. Ca va fi facut Sfantul Dimitrie toate acestea din timpul vietii, nu ne indoim; pentru ca altfel nu se explica faptul ca, in vremea intemnitarii sale, venind tanarul Nestor sa ceara binecuvantare pentru a-l infrunta pe Lie, omul de baza al imparatului, i-a dat nu numai binecuvantarea, dar, asa cum zice rugaciunea dintru Acatist: proorocitu-ti-a Nestor si uciderea lui Lie si moartea ta pentru Hristos . E un amanunt care scapa vietii sfintilor Dimitrie si Nestor, dar noi putem sa-l identificam. Cu ce fusese prilejuita aceasta batalie intre Lie si Nestor nu ne e greu de banuit. Maximilian pornise o puternica prigoana in zona Tesalonicului si, asa cum prost obicei aveau imparatii romani, in loc de fiare dadeau gladiatorilor pe crestini. Mieii cei blanzi ai lui Hristos erau dati fiarelor spre a fi mai apoi ucisi. i nici o clipa crestinii nu s-au gandit sa riposteze. De ce de data aceasta lui Nestor i se cerea sa intoarca un pic marirea lui Lie? Pentru ca prin el se vadea paganismul puternic sau, mai cu seama, haideti s-o spunem pe cea dreapta, prea parea diavolul de nebiruit.

Iata de ce binecuvantarea aceasta a Sfantului Dimitrie nu vine impotriva omului Lie, ci impotriva duhului care-l facea tare, pentru ca, ati remarcat, intotdeauna cei care au puterea in mana si o folosesc prost, sunt manati de un duh ce nu tine de Imparatia lui Dumnezeu. Deci binecuvantarea Sfantului Dimitrie vine sa-i intareasca pe toti acei care, pana la sfarsitul veacurilor, vor infrunta vreodata, fie in arene publice, fie in arenele familiilor lor, duhul acesta al lui Lie, alt nume care ar fi putut constitui raspuns la intrebarea lui Hristos, din Evanghelia adresata indracitului din Gadara. Binecuvantarea Sfantului Dimitrie vine peste Nestor si acesta infrange reprezentantul imparatiei pamantesti si a imparatiei subpamantesti. Prin biruinta lui, Nestor arata ca in cele din urma mai de seama este binecuvantarea unui sfant, decat banii platiti de un imparat pentru tine.

Auzind aceasta, imparatul s-a maniat. i s-a maniat o data pentru ca-i fusese ucis Lie, si alta data pentru ca Nestor strigase in ajutor, atunci cand era mai grea lupta: Dumnezeul lui Dimitrie, ajuta-mi! , Nestor nefiind crestin, se pare, sau fiind unul dintre tinerii cateheti, dintre tinerii convertiti la crestinism, dar inca nebotezati. i Dumnezeul lui Dimitrie, Care-i una cu Dumnezeul nostru, ii ajuta si Lie este sfaramat, imparatul vazandu-si daramata orice dorinta de a mai avea pe cel mai bun luptator de partea lui. i atunci merge si-l ataca pe Dimitrie. Trimite sulitasi care patrund in temnita si Dimitrie, intr-un ultim gest, nu de resemnare, ci de barbatie, ridica mana dreapta (in sus), fiind impuns in coasta. i se face, cum zice cantarea de la Priveghere: Facutu-te-ai asemanator lui Hristos, Cel Care mai inainte ridicat-a mana pentru pacatele tale, Dimitrie, tu ridicand si lasandu-te insulitat in coasta ta, pentru pacatele noastre. Iata, asadar cum identitatea aceasta intre Jertfa lui Hristos si asemanarea mare pe care Dimitrie o impune prin jertfa sa ne face sa ne gandim ca, in momentele acelea de cumpana, Insusi Domnul era Cel Care-i vorbea lui Dimitrie si Insusi Domnul era Acel Care patimea, iar coasta lui Dimitrie impunsa purta in sine degetul tamaduitor al lui Hristos, pentru ca, daca de moarte pamanteasca si omeneasca a fost lovit, sufletul sau inaltatu-s-a la ceruri, precum tamaia cea binemirositoare si rugaciunea ce o binecuvanteaza, in Imparatia lui Dumnezeu.

De ce este minunata aceasta sarbatoare a Sfantului Mare Mucenic Dimitrie? Pentru ca intr-o lume in care suntem aproape obsedant obligati sa ne cream alti idoli si alte icoane, Sfantul Dimitrie vine cu normalitatea lui de soldat al lui Hristos, de ostas al lui Hristos din marea oaste a Domnului, care este Biserica in slava ei. Dimitrie nu vine sa faca un act extraordinar de mare. Ostas fiind al unui...