Explicaţie duhovnicească: Sfânta şi Marea Joi
In Sinaxarul Deniei de Joi care se savarseste Miercuri seara, se arata ca in Sfanta si Marea Joi sunt praznuite patru lucruri: sfanta spalare a picioarelor, Cina cea de Taina, adica predarea infricosatoarelor Taine, rugaciunea cea mai presus de fire si vanzarea (tradarea) Domnului. Domnul Hristos a serbat cu ucenicii Sai Pastele vechi iuda ic, care-L prefigura pe El, taina []In Sinaxarul Deniei de Joi care se savarseste Miercuri seara, se arata ca in Sfanta si Marea Joi sunt praznuite patru lucruri: sfanta spalare a picioarelor, Cina cea de Taina, adica predarea infricosatoarelor Taine, rugaciunea cea mai presus de fire si vanzarea (tradarea) Domnului.
Domnul Hristos a serbat cu ucenicii Sai Pastele vechi iuda ic, care-L prefigura pe El, taina jertfei Lui, iar apoi a instituit Pastele cel nou, adica identificarea painii si vinului binecu vantate cu Trupul si Sangele Sau.
Iubirea lui Hristos care se daruieste in Cina cea de Taina este iubirea Sa mantuitoare mai tare decat pacatul si moartea, cum va arata pe Cruce cand iarta pe cei ce-L rastignesc, iar dupa inviere il iarta pe Petru care, din frica, s-a lepadat de Iisus.
Prin Cina cea de Taina, Hristos redescopera ca darurile creatiei, reprezentate prin paine si vin, sunt daruri ale iubirii Sale pentru oameni, iar cand El le sfinteste prin prezenta Sa iubitoare, ne daruieste insasi iubirea Sa datatoare de viata vesnica: Cine mananca trupul Meu si bea sangele Meu are viata vesnica, si Eu il voi invia, in ziua cea de apoi. Caci trupul Meu este adevarata mancare si sangele Meu, adevarata bautura (Ioan 6, 54-55).
In Cina cea de Taina, Hristos Cel intru toate ascultator de Dumnezeu daruieste oamenilor Paradisul cu Pomul vietii (cum scrie Sfantul Isaac Sirul), pe care Adam l-a pierdut prin neascultare de Dum nezeu si nepostire, pentru ca a socotit ca darurile sunt mai de pret decat Daruitorul.
Prin Taina Sfintei Euharistii, Hristos Domnul ne arata ca adevarata viata este o existenta euharistica, de comuniune cu Dumnezeu si de recunostinta fata de El Izvorul si Datatorul vietii vesnice.
Sfanta Evanghelie dupa Ioan spune, vorbind despre Cina cea de Taina, ca inainte de sarbatoarea Pastilor, stiind lisus ca a sosit ceasul Lui, ca sa treaca din lumea aceasta la Tatal, iubind pe ai Sai, cei din lume, pana la sfarsit i-a iubit (Ioan 13, 1). La iubirea Lui extrema a raspuns Iuda cu tradare extrema, pentru ca acest ucenic a iubit mai mult banii decat pe Stapanul sau.
Cantarile Deniei din Sfanta si Marea Joi arata cat de mare si inspaimantator este pacatul lui Iuda, care, imbolnavindu-se cu iubirea de arginti, s-a intunecat si a vandut pentru treizeci de arginti pe Hristos Domnul.
Iubirea smerita si jertfelnica a lui Hristos se arata in jertfa Sa euharistica care apoi se manifesta si ca iubire smerita si slujitoare in spalarea picioarelor ucenicilor Sai: Daca Eu, Domnul si invatatorul, v-am spalat voua picioarele, si voi sun teti datori sa spalati picioarele unii altora; ca v-am dat pilda, ca pre cum v-am facut Eu voua, sa faceti si voi (Ioan 13,14-15).
Dupa ce a savarsit Cina cea de Taina, inaugurand Pastele Nou, Noul Legamant, prin insasi iubirea Sa jertfelnica, adeverita ca iubire slujitoare, curatitoare, sfintitoare si mantuitoare, Hristos Domnul da o porunca noua ucenicilor si anume, fiecare sa iubeasca pe semenii sai, nu doar ca pe sine insusi, ci asa cum Hristos ii iubeste.
Porunca noua dau voua: Sa va iubiti unul pe altul. Pre cum Eu v-am iubit pe voi, asa si voi sa va iubiti unul pe altul. Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii ( Ioan 13, 34-35).
Slujbele din Sfanta si Marea JoiSlujbele din Sfanta si Marea Joi cuprind Denia sau Utre nia si Vecernia unita cu Liturghia Sfantului Vasile cel Mare. Spalarea picioarelor are loc in manastiri si in unele ca tedrale, dupa Liturghie, cand cel mai mare spala picioarele slujitorilor mai mici, pentru a arata ca adevarata activitate a Bisericii este slujirea izvorata din iubire smerita si jertfelnica.
In cadrul Sfintei Liturghii euharistice din Sfanta si Marea Joi se scoate Agnetul, care se conserva in Sfantul Altar de-a lungul intregului an, pentru a fi daruit celor nou botezati, celor bol navi si celor ce se impartasesc in regim de urgenta.
Ca semn al legaturii dintre Botez, Mirungere, Euharistie si taina Bisericii Sfintite si Sfintitoare (mai ales Altarul si Antimisul), se sfinteste Sfantul si Marele Mir de Patri arhul unei Biserici autocefale, impreuna cu membrii Sfan tului Sinod.
Acest Sfant si Mare Mir a fost preinchipuit atat de mirul de mare pret cu care a fost uns Hristos-Domnul ( Ioan 12, 7) ca semn al ingroparii Sale, cat si de mirul adus de femeile purtatoare de mir in ziua invierii lui Hristos, Cel ce dupa inviere a daruit ucenicilor Sai darul Sfantului Duh ( Ioan 20, 22-23).
Astfel, Sfantul si Marele Mir arata lu crarea Sfintitoare a lui Hristos in Biserica prin Sfantul Duh, impartasind oamenilor darul infierii in iubirea lui Dumnezeu Tatal, prin multimea darurilor simbolizate de uleiul de masline, vinul curat si cele 40 de mirodenii din care se prepara Sfantul si Marele Mir.
Slujba din seara aceasta este anticipat slujba zilei de maine, de Vineri, in care praznuim Patimile cele mantuitoare ale Domnului nostru Iisus Hristos.
Cele douasprezece lecturi din Sfintele Evanghelii ale slujbei acesteia sunt citirea completa a relatarilor celor patru Evanghelii despre suferintele Mantuitorului, despre rastig nirea si moartea Sa pe Cruce. Nici o sarbatoare din timpul anului nu are in cuprinsul sau o lectura biblica atat de com pleta a tot ceea ce poate fi inteles duhovniceste legat de sar batoarea respectiva.
S-a spus, de catre unii teologii, ca predica apostolilor despre Moartea si Invierea Mantuitorului formeaza, de fapt, centrul Sfintelor Evanghelii. Sfintele Evanghelii referitoare la Patimile si Invierea Mantuitorului formeaza, asadar, Vestea cea buna, adica inima Evangheliei.
De aceea, Biserica Orto doxa, inaintea concluziei teologilor moderni, a subliniat care este esenta sau continutul Evangheliei prin faptul ca pe cele doua coperte ale Evangheliei se afla semnul Sfintei Cruci si icoana invierii. Cu alte cuvinte, toata Evanghelia lui Hristos se con centreaza in taina Crucii si in taina Invierii Sale.
Taina Crucii si taina Invierii strabat Evangheliile de la un capat la altul, dar, in mod deosebit, ele sunt concentrate in lecturile Deniilor din Joia Mare si in binevestirea invierii Mantuitorului din noaptea Sfintelor Pasti.
Cultul Bisericii noastre este o meditatie si o rugaciune ca ecou la citirea Sfintelor Evanghelii care vorbesc despre sufe rintele, moartea si invierea Mantuitorului.
Care este intelesul duhovnicesc al slujbei Deniilor din Joia Mare? Desigur ca ele sunt mai multe, dar faptul ca dupa fiecare Evanghelie care s-a citit, corul, strana si noi toti, in gand, am spus: Slava indelung rabdarii Tale, Doamne, slava ie,inseamna ca cea mai mare virtute pe care o vedem in viata Mantuitorului este dragostea Sa indelung rabdatoare.
In general, cand iubim, iubim pe oamenii care ne iubesc pe noi, iar foarte adesea nici pe acestia nu-i mai iubim, ci ii uitam. Foarte multi copii isi uita parintii, foarte multi din cei care au beneficiat de ajutorul cuiva il uita foarte repede. Dar sa iubesti si cand nu mai esti iubit sau sa iubesti chiar si atunci cand esti urat e un lucru foarte rar.
Evangheliile din seara aceasta ne-au aratat ca Mantui torul Iisus Hristos nu a incetat sa iubeasca pe Dumnezeu si pe semeni, pe oameni, chiar si in mijlocul suferintei Lui.
Iubirea Sa este acum verificata prin durere, prin suferinta. Iubirea Sa este indelung rabdatoare. Evanghelia dupa Ioan, in capitolul 13, ne spune ca: Mantuitorul Iisus Hristos, iubind pe ai Sai cei din lume, i-a iubit pana la sfarsit (Ioan 13, 1).
Iubirea Lui fata de Dumnezeu se vede in faptul ca nimic nu-L poate indeparta de la implinirea voii Tatalui ceresc. In fata mortii, in rugaciunea din Ghetsimani, Mantuitorul Se roaga zicand: Parintele Meu, de este cu putinta, treaca de la Mine paharul acesta (Matei 26, 39), adica paharul suferintei si al mortii.
Ca orice om care se teme de moarte si de suferinta, Mantuitorul rosteste rugaciunea aceasta, dar indata adauga: dar nu dupa cum voiesc Eu, ci precum voiesti Tu. Vointa Lui umana urmeaza vointei Lui divine, care este in acord deplin cu Tatal Cel vesnic.
In momentul in care Iuda il tradeaza, Iisus ii spune: Prietene, ceea ce faci, fa mai curand sau De ce, prietene, vinzi tu pe Stapanul Tau cu o sarutare?. Deci nu se vede nici o urma de ura a Sa fata de Iuda, nici un dram de rautate, ci in mijlocul acestui eveniment al tradarii, Mantuitorul continua sa iubeasca pe toti ucenicii, chiar si pe Iuda.
Cand Petru, cuprins de prea multa frica, se leapada in fata slujnicii si spune: Nu-L cunosc pe El (pe Iisus), Mantui torul nu inceteaza a-1 iubi. De aceea, dupa inviere, il cheama, prin intermediul femeilor mironosite sfatuite de inger: Mergeti si spuneti ucenicilor si lui Petru ca va merge in Galileea acolo il veti vedea ( Marcu 16, 7).
Iubirea indelung rabdatoare a Mantuitorului Hristos fata de Dumnezeu Tatal se vede in cuvintele Sale de pe Cruce cand zice: Parinte, in mainile Tale incredintez duhul Meu ( Luca 23, 46), iar pentru cei care L-au rastignit, Mantuitorul Se roaga zicand: Parinte, iarta-le lor, ca nu stiu ce fac (Luca 23, 34).
Aceasta taina a iubirii pana la capat, a iubirii mai tare decat pacatul, decat tradarea, decat lepadarea, decat orice parasire este taina Crucii, iar in ea se afla samanta invierii.
La aceasta iubire indelung rabdatoare a umanitatii lui Hris tos raspunde iubirea lui Dumnezeu care-L inviaza din morti, pentru ca El, ca Om, a murit pe nedrept. El este Dreptul Cel ce va fi inviat de puterea dumnezeiasca pentru ca iubirea Lui este mai tare decat moartea ca urmare a pacatului.
Pentru ca este mai tare decat moartea, iubirea lui Hristos trece prin moarte si biruieste moartea. Legatura aceasta dintre taina Crucii si taina invierii, prin iubirea mai tare decat moartea, este contemplata si preamarita in aceste cantari ale Deniilor. Iar slava acestei iubiri smerite si indelung rabdatoare se vede in taina invierii sau in taina Sfintelor Pasti.
In Epistola Sfantului Apostol Pavel catre Coloseni, in capitolul al doilea, ni se spune un lucru deosebit de impor tant pentru viata noastra duhovniceasca: Mantuitorul Iisus Hristos a biruit puterile demonice, diavolesti ale intunericu lui, tintuindu-le pe Cruce ( Coloseni 2,14-15). Desigur, cea dintai intrebare este cum Mantuitorul, murind pe Cruce, bi ruieste puterile diavolesti?Sfintii Parinti ai Bisericii si, mai ales, Sfantul Maxim Marturisitorul ne arata ca Mantuitorul a biruit doua feluri de ispite: ispitele placerii si cele ale durerii, si ne cheama si pe noi, pe crestini, care-i purtam numele, sa biruim si noi aceste ispite.
Ispitele placerii, si anume lacomia de a avea in lumea aceasta cat mai multe lucruri materiale, de a avea cat mai multa slava si de a stapani cat mai mult peste altii. Aceste ispite le-a biruit Mantuitorul in pustie cand a postit 40 de zile. Ca o scoala a biruintei acestor ispite avem noi in Ortodoxie postul de 40 de zile, care s-a incheiat in Duminica Floriilor. Dar vazand demonii ca nu pot desparti pe Hristos de Dumnezeu prin ispitele lacomiei au inventat ispitele durerii.
In...
Domnul Hristos a serbat cu ucenicii Sai Pastele vechi iuda ic, care-L prefigura pe El, taina jertfei Lui, iar apoi a instituit Pastele cel nou, adica identificarea painii si vinului binecu vantate cu Trupul si Sangele Sau.
Iubirea lui Hristos care se daruieste in Cina cea de Taina este iubirea Sa mantuitoare mai tare decat pacatul si moartea, cum va arata pe Cruce cand iarta pe cei ce-L rastignesc, iar dupa inviere il iarta pe Petru care, din frica, s-a lepadat de Iisus.
Prin Cina cea de Taina, Hristos redescopera ca darurile creatiei, reprezentate prin paine si vin, sunt daruri ale iubirii Sale pentru oameni, iar cand El le sfinteste prin prezenta Sa iubitoare, ne daruieste insasi iubirea Sa datatoare de viata vesnica: Cine mananca trupul Meu si bea sangele Meu are viata vesnica, si Eu il voi invia, in ziua cea de apoi. Caci trupul Meu este adevarata mancare si sangele Meu, adevarata bautura (Ioan 6, 54-55).
In Cina cea de Taina, Hristos Cel intru toate ascultator de Dumnezeu daruieste oamenilor Paradisul cu Pomul vietii (cum scrie Sfantul Isaac Sirul), pe care Adam l-a pierdut prin neascultare de Dum nezeu si nepostire, pentru ca a socotit ca darurile sunt mai de pret decat Daruitorul.
Prin Taina Sfintei Euharistii, Hristos Domnul ne arata ca adevarata viata este o existenta euharistica, de comuniune cu Dumnezeu si de recunostinta fata de El Izvorul si Datatorul vietii vesnice.
Sfanta Evanghelie dupa Ioan spune, vorbind despre Cina cea de Taina, ca inainte de sarbatoarea Pastilor, stiind lisus ca a sosit ceasul Lui, ca sa treaca din lumea aceasta la Tatal, iubind pe ai Sai, cei din lume, pana la sfarsit i-a iubit (Ioan 13, 1). La iubirea Lui extrema a raspuns Iuda cu tradare extrema, pentru ca acest ucenic a iubit mai mult banii decat pe Stapanul sau.
Cantarile Deniei din Sfanta si Marea Joi arata cat de mare si inspaimantator este pacatul lui Iuda, care, imbolnavindu-se cu iubirea de arginti, s-a intunecat si a vandut pentru treizeci de arginti pe Hristos Domnul.
Iubirea smerita si jertfelnica a lui Hristos se arata in jertfa Sa euharistica care apoi se manifesta si ca iubire smerita si slujitoare in spalarea picioarelor ucenicilor Sai: Daca Eu, Domnul si invatatorul, v-am spalat voua picioarele, si voi sun teti datori sa spalati picioarele unii altora; ca v-am dat pilda, ca pre cum v-am facut Eu voua, sa faceti si voi (Ioan 13,14-15).
Dupa ce a savarsit Cina cea de Taina, inaugurand Pastele Nou, Noul Legamant, prin insasi iubirea Sa jertfelnica, adeverita ca iubire slujitoare, curatitoare, sfintitoare si mantuitoare, Hristos Domnul da o porunca noua ucenicilor si anume, fiecare sa iubeasca pe semenii sai, nu doar ca pe sine insusi, ci asa cum Hristos ii iubeste.
Porunca noua dau voua: Sa va iubiti unul pe altul. Pre cum Eu v-am iubit pe voi, asa si voi sa va iubiti unul pe altul. Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii ( Ioan 13, 34-35).
Slujbele din Sfanta si Marea JoiSlujbele din Sfanta si Marea Joi cuprind Denia sau Utre nia si Vecernia unita cu Liturghia Sfantului Vasile cel Mare. Spalarea picioarelor are loc in manastiri si in unele ca tedrale, dupa Liturghie, cand cel mai mare spala picioarele slujitorilor mai mici, pentru a arata ca adevarata activitate a Bisericii este slujirea izvorata din iubire smerita si jertfelnica.
In cadrul Sfintei Liturghii euharistice din Sfanta si Marea Joi se scoate Agnetul, care se conserva in Sfantul Altar de-a lungul intregului an, pentru a fi daruit celor nou botezati, celor bol navi si celor ce se impartasesc in regim de urgenta.
Ca semn al legaturii dintre Botez, Mirungere, Euharistie si taina Bisericii Sfintite si Sfintitoare (mai ales Altarul si Antimisul), se sfinteste Sfantul si Marele Mir de Patri arhul unei Biserici autocefale, impreuna cu membrii Sfan tului Sinod.
Acest Sfant si Mare Mir a fost preinchipuit atat de mirul de mare pret cu care a fost uns Hristos-Domnul ( Ioan 12, 7) ca semn al ingroparii Sale, cat si de mirul adus de femeile purtatoare de mir in ziua invierii lui Hristos, Cel ce dupa inviere a daruit ucenicilor Sai darul Sfantului Duh ( Ioan 20, 22-23).
Astfel, Sfantul si Marele Mir arata lu crarea Sfintitoare a lui Hristos in Biserica prin Sfantul Duh, impartasind oamenilor darul infierii in iubirea lui Dumnezeu Tatal, prin multimea darurilor simbolizate de uleiul de masline, vinul curat si cele 40 de mirodenii din care se prepara Sfantul si Marele Mir.
Slujba din seara aceasta este anticipat slujba zilei de maine, de Vineri, in care praznuim Patimile cele mantuitoare ale Domnului nostru Iisus Hristos.
Cele douasprezece lecturi din Sfintele Evanghelii ale slujbei acesteia sunt citirea completa a relatarilor celor patru Evanghelii despre suferintele Mantuitorului, despre rastig nirea si moartea Sa pe Cruce. Nici o sarbatoare din timpul anului nu are in cuprinsul sau o lectura biblica atat de com pleta a tot ceea ce poate fi inteles duhovniceste legat de sar batoarea respectiva.
S-a spus, de catre unii teologii, ca predica apostolilor despre Moartea si Invierea Mantuitorului formeaza, de fapt, centrul Sfintelor Evanghelii. Sfintele Evanghelii referitoare la Patimile si Invierea Mantuitorului formeaza, asadar, Vestea cea buna, adica inima Evangheliei.
De aceea, Biserica Orto doxa, inaintea concluziei teologilor moderni, a subliniat care este esenta sau continutul Evangheliei prin faptul ca pe cele doua coperte ale Evangheliei se afla semnul Sfintei Cruci si icoana invierii. Cu alte cuvinte, toata Evanghelia lui Hristos se con centreaza in taina Crucii si in taina Invierii Sale.
Taina Crucii si taina Invierii strabat Evangheliile de la un capat la altul, dar, in mod deosebit, ele sunt concentrate in lecturile Deniilor din Joia Mare si in binevestirea invierii Mantuitorului din noaptea Sfintelor Pasti.
Cultul Bisericii noastre este o meditatie si o rugaciune ca ecou la citirea Sfintelor Evanghelii care vorbesc despre sufe rintele, moartea si invierea Mantuitorului.
Care este intelesul duhovnicesc al slujbei Deniilor din Joia Mare? Desigur ca ele sunt mai multe, dar faptul ca dupa fiecare Evanghelie care s-a citit, corul, strana si noi toti, in gand, am spus: Slava indelung rabdarii Tale, Doamne, slava ie,inseamna ca cea mai mare virtute pe care o vedem in viata Mantuitorului este dragostea Sa indelung rabdatoare.
In general, cand iubim, iubim pe oamenii care ne iubesc pe noi, iar foarte adesea nici pe acestia nu-i mai iubim, ci ii uitam. Foarte multi copii isi uita parintii, foarte multi din cei care au beneficiat de ajutorul cuiva il uita foarte repede. Dar sa iubesti si cand nu mai esti iubit sau sa iubesti chiar si atunci cand esti urat e un lucru foarte rar.
Evangheliile din seara aceasta ne-au aratat ca Mantui torul Iisus Hristos nu a incetat sa iubeasca pe Dumnezeu si pe semeni, pe oameni, chiar si in mijlocul suferintei Lui.
Iubirea Sa este acum verificata prin durere, prin suferinta. Iubirea Sa este indelung rabdatoare. Evanghelia dupa Ioan, in capitolul 13, ne spune ca: Mantuitorul Iisus Hristos, iubind pe ai Sai cei din lume, i-a iubit pana la sfarsit (Ioan 13, 1).
Iubirea Lui fata de Dumnezeu se vede in faptul ca nimic nu-L poate indeparta de la implinirea voii Tatalui ceresc. In fata mortii, in rugaciunea din Ghetsimani, Mantuitorul Se roaga zicand: Parintele Meu, de este cu putinta, treaca de la Mine paharul acesta (Matei 26, 39), adica paharul suferintei si al mortii.
Ca orice om care se teme de moarte si de suferinta, Mantuitorul rosteste rugaciunea aceasta, dar indata adauga: dar nu dupa cum voiesc Eu, ci precum voiesti Tu. Vointa Lui umana urmeaza vointei Lui divine, care este in acord deplin cu Tatal Cel vesnic.
In momentul in care Iuda il tradeaza, Iisus ii spune: Prietene, ceea ce faci, fa mai curand sau De ce, prietene, vinzi tu pe Stapanul Tau cu o sarutare?. Deci nu se vede nici o urma de ura a Sa fata de Iuda, nici un dram de rautate, ci in mijlocul acestui eveniment al tradarii, Mantuitorul continua sa iubeasca pe toti ucenicii, chiar si pe Iuda.
Cand Petru, cuprins de prea multa frica, se leapada in fata slujnicii si spune: Nu-L cunosc pe El (pe Iisus), Mantui torul nu inceteaza a-1 iubi. De aceea, dupa inviere, il cheama, prin intermediul femeilor mironosite sfatuite de inger: Mergeti si spuneti ucenicilor si lui Petru ca va merge in Galileea acolo il veti vedea ( Marcu 16, 7).
Iubirea indelung rabdatoare a Mantuitorului Hristos fata de Dumnezeu Tatal se vede in cuvintele Sale de pe Cruce cand zice: Parinte, in mainile Tale incredintez duhul Meu ( Luca 23, 46), iar pentru cei care L-au rastignit, Mantuitorul Se roaga zicand: Parinte, iarta-le lor, ca nu stiu ce fac (Luca 23, 34).
Aceasta taina a iubirii pana la capat, a iubirii mai tare decat pacatul, decat tradarea, decat lepadarea, decat orice parasire este taina Crucii, iar in ea se afla samanta invierii.
La aceasta iubire indelung rabdatoare a umanitatii lui Hris tos raspunde iubirea lui Dumnezeu care-L inviaza din morti, pentru ca El, ca Om, a murit pe nedrept. El este Dreptul Cel ce va fi inviat de puterea dumnezeiasca pentru ca iubirea Lui este mai tare decat moartea ca urmare a pacatului.
Pentru ca este mai tare decat moartea, iubirea lui Hristos trece prin moarte si biruieste moartea. Legatura aceasta dintre taina Crucii si taina invierii, prin iubirea mai tare decat moartea, este contemplata si preamarita in aceste cantari ale Deniilor. Iar slava acestei iubiri smerite si indelung rabdatoare se vede in taina invierii sau in taina Sfintelor Pasti.
In Epistola Sfantului Apostol Pavel catre Coloseni, in capitolul al doilea, ni se spune un lucru deosebit de impor tant pentru viata noastra duhovniceasca: Mantuitorul Iisus Hristos a biruit puterile demonice, diavolesti ale intunericu lui, tintuindu-le pe Cruce ( Coloseni 2,14-15). Desigur, cea dintai intrebare este cum Mantuitorul, murind pe Cruce, bi ruieste puterile diavolesti?Sfintii Parinti ai Bisericii si, mai ales, Sfantul Maxim Marturisitorul ne arata ca Mantuitorul a biruit doua feluri de ispite: ispitele placerii si cele ale durerii, si ne cheama si pe noi, pe crestini, care-i purtam numele, sa biruim si noi aceste ispite.
Ispitele placerii, si anume lacomia de a avea in lumea aceasta cat mai multe lucruri materiale, de a avea cat mai multa slava si de a stapani cat mai mult peste altii. Aceste ispite le-a biruit Mantuitorul in pustie cand a postit 40 de zile. Ca o scoala a biruintei acestor ispite avem noi in Ortodoxie postul de 40 de zile, care s-a incheiat in Duminica Floriilor. Dar vazand demonii ca nu pot desparti pe Hristos de Dumnezeu prin ispitele lacomiei au inventat ispitele durerii.
In...
