De fiecare data cand citesc si meditez la cele intamplate de Nasterea Domnului, din primele capitole ale Evanghelei Sfantului Matei, observ atentia cu care Sf. Evanghelist demonstreaza implinirea profetiilor mesianice in Pruncul Iisus. Astfel, in repetate randuri, se foloseste de expresia: (acestea) s-au facut ca sa se implineasca ce s-a spus de Domnul prin proorocul []De fiecare data cand citesc si meditez la cele intamplate de Nasterea Domnului, din primele capitole ale Evanghelei Sfantului Matei, observ atentia cu care Sf. Evanghelist demonstreaza implinirea profetiilor mesianice in Pruncul Iisus. Astfel, in repetate randuri, se foloseste de expresia: (acestea) s-au facut ca sa se implineasca ce s-a spus de Domnul prin proorocul (1: 22; 2: 5, 15, 17, 23), pentru a dovedi ca El este Mesia Cel multasteptat, Mantuitorul Care ni S-a nascut, cum a binevestit ingerul pastorilor in acea noapte minunata (Lc 2, 11).

Am inteles ca Dumnezeu este credincios promisiunilor pe care le face si ca nu trece niciun cuvant pe care El il spune fara sa se implineasca intocmai. Am inteles ca planul de mantuire al lui Dumnezeu aratat protoparintilor nostri prin cuvintele samanta ei iti va zdrobi capul (Fac 3, 15) se va implini in acest Prunc. Am inteles ca El este Cel Promis pentru izbavirea lumii din pacat, Domnul si Rascumparatorul nostru, Adevarul pe Care trebuie sa Il credem si Calea pe Care trebuie sa mergem. Ma intreb insa: cred eu acestui Adevar cu o credinta care sa ma indemne la fapte bune si la ascultare de El? Pasesc eu pe aceasta Cale cu atentie...