Văzând cetatea Ierusalimului, Iisus a plâns pentru ea
i, cand S-a apropiat, vazand cetatea (Ierusalimul), a plans pentru ea, zicand: Daca ai fi cunoscut si tu, in ziua aceasta, cele ce sunt spre pacea ta! Dar acum ascunse sunt de ochii tai. Caci vor veni zile peste tine cand dusmanii tai vor sapa sant in jurul tau si te vor impresura, si te [] i, cand S-a apropiat, vazand cetatea (Ierusalimul), a plans pentru ea, zicand:Daca ai fi cunoscut si tu, in ziua aceasta, cele ce sunt spre pacea ta! Dar acum ascunse sunt de ochii tai.
Caci vor veni zile peste tine cand dusmanii tai vor sapa sant in jurul tau si te vor impresura, si te vor stramtora din toate partile. i te vor face una cu pamantul, si pe fiii tai care sunt in tine, si nu vor lasa in tine piatra pe piatra, pentru ca nu ai cunoscut vremea cercetarii tale (Luca 19, 41-44)Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci si cu pietre ucizi pe cei trimisi la tine; de cate ori am voit sa adun pe fiii tai, dupa cum aduna pasarea puii sai sub aripi, dar nu ati voit. Iata, casa voastra vi se lasa pustie. (Matei 23, 37-38)De doua ori ne spun evangheliile ca a plans Man tuitorul. O data cand a mers sa invie pe Lazar cel mort si cand a vazut pe Maria plangand si pe iudeii care venisera cu ea, incat S-a tulburat intru Sine si a lacrimat (Ioan 11, 35).
Altadata a plans asupra Ierusalimului, precum spune evanghelia de mai sus. De ce a plans Iisus cetatea Ierusalimului? Pentru ca aceasta n-a voit sa primeasca invataturile Lui, n-a voit sa primeasca lumina, pacea, viata si mantuirea pe care le adusese Mantuitorul in lume. Eu spre aceasta am venit in lume, zicea Mantuitorul, ca sa vindec pe cei zdrobiti cu inima, sa propovaduiesc robilor dezrobirea, si celor orbilor vederea; sa slobozesc pe cei apasati (Luca 4, 18), ca sa dau poporului cunostinta mantuirii si sa luminez pe cei care sed in intuneric si in umbra mortii (Luca 1, 77 si 79). Dar Ierusalimul n-a vrut sa primeasca aceste lucruri ca sa aiba pace si mantuire. Mantuitorul a staruit neincetat sa aduca la mantuire poporul evreu din Ierusalim, dar el n a vrut sa primeasca mantuirea, iar Dumnezeu nu pune si nu impune mantuire cu puterea. De aceea zicea Iisus: Ierusalime, Ierusalime, de cate ori am vrut sa va aduc la mantuire, dar voi n-ati vrut. Dumnezeu pune inaintea omului mantuirea si il imbie cu ea; mai mult nu poate face, caci atunci mantuirea ar fi un lucru impus, pentru care omul n-ar avea nici merit, nici raspundere.
Mantuitorul i-a facut toata datoria fata de Ierusalim si fata de mantuirea poporului din...
Caci vor veni zile peste tine cand dusmanii tai vor sapa sant in jurul tau si te vor impresura, si te vor stramtora din toate partile. i te vor face una cu pamantul, si pe fiii tai care sunt in tine, si nu vor lasa in tine piatra pe piatra, pentru ca nu ai cunoscut vremea cercetarii tale (Luca 19, 41-44)Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci si cu pietre ucizi pe cei trimisi la tine; de cate ori am voit sa adun pe fiii tai, dupa cum aduna pasarea puii sai sub aripi, dar nu ati voit. Iata, casa voastra vi se lasa pustie. (Matei 23, 37-38)De doua ori ne spun evangheliile ca a plans Man tuitorul. O data cand a mers sa invie pe Lazar cel mort si cand a vazut pe Maria plangand si pe iudeii care venisera cu ea, incat S-a tulburat intru Sine si a lacrimat (Ioan 11, 35).
Altadata a plans asupra Ierusalimului, precum spune evanghelia de mai sus. De ce a plans Iisus cetatea Ierusalimului? Pentru ca aceasta n-a voit sa primeasca invataturile Lui, n-a voit sa primeasca lumina, pacea, viata si mantuirea pe care le adusese Mantuitorul in lume. Eu spre aceasta am venit in lume, zicea Mantuitorul, ca sa vindec pe cei zdrobiti cu inima, sa propovaduiesc robilor dezrobirea, si celor orbilor vederea; sa slobozesc pe cei apasati (Luca 4, 18), ca sa dau poporului cunostinta mantuirii si sa luminez pe cei care sed in intuneric si in umbra mortii (Luca 1, 77 si 79). Dar Ierusalimul n-a vrut sa primeasca aceste lucruri ca sa aiba pace si mantuire. Mantuitorul a staruit neincetat sa aduca la mantuire poporul evreu din Ierusalim, dar el n a vrut sa primeasca mantuirea, iar Dumnezeu nu pune si nu impune mantuire cu puterea. De aceea zicea Iisus: Ierusalime, Ierusalime, de cate ori am vrut sa va aduc la mantuire, dar voi n-ati vrut. Dumnezeu pune inaintea omului mantuirea si il imbie cu ea; mai mult nu poate face, caci atunci mantuirea ar fi un lucru impus, pentru care omul n-ar avea nici merit, nici raspundere.
Mantuitorul i-a facut toata datoria fata de Ierusalim si fata de mantuirea poporului din...
