Enciclica de Paști a Patriarhului Ecumenic: Euharistia este legată ființial de Învierea lui Hristos
Bartolomeu, Prin mila lui Dumnezeu Arhiepiscop al Constantinopolului Noua Roma si Patriarh Ecumenic Catre plenitudinea Bisericii, Har, pace si mila de la Hristos cel Inviat si Slavit Preacinstiti frati ierarhi, Preaiubiti fii si fiice, Ajungand, cu ajutorul harului dumnezeiesc, intru tot mantuitoarea Inviere a Domnului, prin care a fost desfiintata puterea mortii si portile [] Bartolomeu,Prin mila lui Dumnezeu Arhiepiscop al Constantinopolului Noua Roma si Patriarh EcumenicCatre plenitudinea Bisericii,Har, pace si mila de la Hristos cel Inviat si SlavitPreacinstiti frati ierarhi,Preaiubiti fii si fiice,Ajungand, cu ajutorul harului dumnezeiesc, intru tot mantuitoarea Inviere a Domnului, prin care a fost desfiintata puterea mortii si portile raiului s-au deschis intregului neam din Adam, va transmitem tuturor urari pascale si salutarea festiva din inima, strigand Hristos a inviat , care adduce bucurie lumii.
In toate dimensiunile ei, viata Bisericii este revigorata de bucuria nespusa a Invierii. Experienta Invierii este marturisita de nevointele Sfintilor si Martirilor pentru credinta, precum si de viata liturgica si sacramentala, proclamarea Evangheliei pana la marginile lumii , evlavia si spiritualitatea credinciosilor, iubirea lor jertfelnica si conduita crestina, de asteptarea unei lumi in care moarte nu va mai fi, nici plangere, nici strigat, nici durere nu vor mai fi (Apocalipsa 21:4).
In Inviere si prin aceasta, toate se afla in miscare spre desavarsirea lor in Imparatia lui Dumnezeu. Acest parcurs eshatologic a oferit mereu crestinilor ortodocsi un dinamism si o perspectiva. In pofida celor vestite impotriva, din cauza orientarii eshatologice a vietii sale, Biserica nu a facut niciodata compromisuri inaintea prezentei raului in toate formele ei de manifestare in lume. Nici nu a negat realitatea durerii si a mortii. Nici nu a ignorat ambiguitatea lucrurilor omenesti. Si niciodata nu a considerat lupta pentru o lume mai dreapta ca ceva strain misiunii sale.
Totusi, Biserica a stiut mereu ca durerea si crucea nu sunt realitatea ultima. Chintesenta traita a vietii crestine este convingerea ca, prin cruce si prin poarta ingusta , suntem calauziti spre Inviere.
Aceasta credinta se reflecta in faptul ca nucleul vietii bisericesti, Dumnezeiasca Euharistie, este legata fiintial de Invierea lui Hristos. In traditia ortodoxa, dupa cum sublinia Mitropolitul Ioan de Pergam, de vesnica pomenire, Dumnezeiasca Euharistie este plina de bucurie si lumina pentru ca nu are ca fundament crucea si o idealizarea a patimirii, ci se fundamenteaza pe Inviere ca transcendere a patimirii Crucii .
Sfanta Euharistie ne duce la Golgota nu pentru a ramane acolo, ci pentru a...
In toate dimensiunile ei, viata Bisericii este revigorata de bucuria nespusa a Invierii. Experienta Invierii este marturisita de nevointele Sfintilor si Martirilor pentru credinta, precum si de viata liturgica si sacramentala, proclamarea Evangheliei pana la marginile lumii , evlavia si spiritualitatea credinciosilor, iubirea lor jertfelnica si conduita crestina, de asteptarea unei lumi in care moarte nu va mai fi, nici plangere, nici strigat, nici durere nu vor mai fi (Apocalipsa 21:4).
In Inviere si prin aceasta, toate se afla in miscare spre desavarsirea lor in Imparatia lui Dumnezeu. Acest parcurs eshatologic a oferit mereu crestinilor ortodocsi un dinamism si o perspectiva. In pofida celor vestite impotriva, din cauza orientarii eshatologice a vietii sale, Biserica nu a facut niciodata compromisuri inaintea prezentei raului in toate formele ei de manifestare in lume. Nici nu a negat realitatea durerii si a mortii. Nici nu a ignorat ambiguitatea lucrurilor omenesti. Si niciodata nu a considerat lupta pentru o lume mai dreapta ca ceva strain misiunii sale.
Totusi, Biserica a stiut mereu ca durerea si crucea nu sunt realitatea ultima. Chintesenta traita a vietii crestine este convingerea ca, prin cruce si prin poarta ingusta , suntem calauziti spre Inviere.
Aceasta credinta se reflecta in faptul ca nucleul vietii bisericesti, Dumnezeiasca Euharistie, este legata fiintial de Invierea lui Hristos. In traditia ortodoxa, dupa cum sublinia Mitropolitul Ioan de Pergam, de vesnica pomenire, Dumnezeiasca Euharistie este plina de bucurie si lumina pentru ca nu are ca fundament crucea si o idealizarea a patimirii, ci se fundamenteaza pe Inviere ca transcendere a patimirii Crucii .
Sfanta Euharistie ne duce la Golgota nu pentru a ramane acolo, ci pentru a...
