ANDREI Din harul lui Dumnezeu Arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului si Mitropolitul Clujului, Maramuresului si Salajului Preacucernciului Cler, Preacuviosului Cin Monahal si dragilor nostri credinciosi, urari de pace si bucurie cu prilejul Sfintelor Pasti Pacea vine de la Hristos Dumnezeu Pace va las voua, pacea Mea o dau voua, nu precum da lumea va [] ANDREIDin harul lui DumnezeuArhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujuluisi Mitropolitul Clujului, Maramuresului si SalajuluiPreacucernciului Cler, Preacuviosului Cin Monahalsi dragilor nostri credinciosi, urari de pace si bucurie cu prilejul Sfintelor Pasti Pacea vine de la Hristos DumnezeuPace va las voua,pacea Mea o dau voua,nu precum da lumea va dau Eu .(Ioan 14, 27) Iubiti credinciosi, In ziua invierii Sale din morti, seara, Domnul Iisus Hristos S-a aratat ucenicilor Sai. Ne spune Sfantul Ioan ca, fiind seara, in ziua aceea, intaia a saptamanii, si usile fiind incuiate, unde erau adunati ucenicii de frica iudeilor, a venit Iisus si a stat in mijloc si le-a zis: Pace voua! (Ioan 20, 19). Marele dar al pacii, Mantuitorul l-a oferit Ucenicilor Sai.

Ce poate fi mai pretios ca darul pacii si armoniei care se revarsa din sanul Sfintei Treimi? Proorocii Vechiului Testament, care-L asteptau pe Mantuitorul, Il numeau Inger de mare sfat, Sfetnic minunat, Dumnezeu tare, biruitor, Domn al pacii, Parinte al veacului ce va sa fie (Isaia 9, 5), iar in imparatia pe care El va intemeia-o lupul va locui laolalta cu mielul si leopardul se va culca langa caprioara; si vitelul si puiul de leu vor manca impreuna si un copil ii va paste; juninca se va duce la pascut impreuna cu ursoaica si puii lor vor salaslui la un loc, iar leul ca si boul va manca paie. Pruncul de tata se va juca langa culcusul viperei si in vizuina sarpelui otravitor copilul abia intarcat isi va intinde mana. (Isaia 11, 6-8). Se intelege ca toate aceste metafore se refera la pacea absoluta ce va domni intre oameni in imparatia Domnului Hristos.

La nasterea Mantuitorului, s-a vazut, impreuna cu ingerul, multime de oaste cereasca, laudand pe Dumnezeu si zicand: Slava intru cei de sus lui Dumnezeu si pe pamant pace, intre oameni bunavoire! (Luca 2, 13-14). Dupa Inviere, consemneaza tot Sfantul Evanghelist Luca, cum o face si Sfantul Evanghelist Ioan, pe cand vorbeau ei acestea, El a stat in mijlocul lor si le-a zis: Pace voua! (Luca 24, 36).

Domnul Hristos este Domnul pacii, El intemeiaza imparatia pacii vesnice si universale. El aduce pacea intre noi si Dumnezeu, pacea sufletului patruns de lumina harului, pacea dintre oameni care sunt frati intreolalta, pacea intre popoare, care fac parte din marea familie umana, pacea intregii fapturi, pacea cosmica [1].

Pacea aceasta e un dar de la Dumnezeu, insa pentru a se mentine, ea pretinde angajarea tuturor oamenilor, si in special a crestinilor. Ea cere conlucrarea cu Hristos, Domnul pacii. Fiecare crestin trebuie sa fie un luptator pentru pace, asa cum ii recomanda Sfantul Pavel lui Timotei: urmeaza dreptatea, credinta, dragostea, pacea, cu cei ce cheama pe Domnul din inima curata (II Timotei 2, 22).

In spiritul invataturii lui Hristos crestinii doresc pacea, cauta pacea, pasesc pe drumul pacii si lupta pentru pace in comuniune cu toti oamenii din lume care doresc pacea. Biserica, si-n primele veacuri crestine, cand erau mari framantari, a propovaduit pacea si intelegerea intre crestini si intre toti oamenii din lume.

Sfantul Igantie Teoforul, in scrisoarea sa catre Efeseni, ne spune ca nimic nu-i mai bun ca pacea, in care inceteaza orice razboi al celor ceresti si pamantesti [2]. Sfantul Vasile cel Mare zice ca pacea este acest mare si minunat bun si ca nimic nu este asemenea ei [3]. Iar Sfantul Ioan Gura de Aur precizeaza ca atat de mare bun este pacea incat fii ai lui Dumnezeu sunt cei care o fac si o cladesc [4]. De fapt, zice Insusi Mantuitorul: Fericiti facatorii de pace, ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema (Matei 5, 9).

Iubiti frati si surori,Pacea este scumpa pentru sute de milioane de oameni, care doresc sa-si duca viata in liniste si sa se bucure de zilele pe care le da Dumnezeu. Libertatea, egalitatea, dreptatea, fratietatea, conlucrarea, sunt virtuti si valori dorite de toti.

Si, in consens cu cele enuntate, nu sunt oare absurde si catastrofale razboaiele, inclusiv cel din Ucraina, purtat intre oameni de aceeasi cultura si credinta? Razboiul constitue una dintre cele mai grave si ingrijoratoare probleme ale omului, in special in epoca noastra. Experienta celor doua razboaie mondiale, sirul nesfarsit de conflicte armate ce le-au urmat, precum si existenta mijloacelor de distrugere, care pot face sa dispara nu doar neamul omenesc, dar si orice urma de civilizatie de pe fata pamantului [5], trebuie sa ne dea de gandit.

Si pentru ca ne aflam la Pasti, noi crestinii ar trebui sa punem la suflet indemnul Sfantului Ioan Damaschinul: Ziua Invierii! Si sa ne luminam cu praznuirea, si unul pe altul sa ne imbratisam. Sa zicem: fratilor si celor ce ne urasc pe noi; sa iertam toate pentru Inviere. Si asa sa strigam: Hristos a inviat din morti, cu moartea pe moarte calcand, si celor din morminte viata daruindu-le [6].

Iar daca cautam sursa neintelegerilor si ciocnirilor dintre oameni, sa-l citam pe Sfantul Iacov: De unde vin razboaiele, si de unde certurile dintre voi? Oare, nu de aici: din poftele voastre care se lupta in madularele voastre? Poftiti, si nu aveti; ucideti si pizmuiti, si nu puteti dobandi ce doriti; va sfaditi si va razboiti, si nu aveti pentru ca nu cereti. Cereti, si nu primiti pentru ca cereti rau (Iacov 4, 1-3).

Razboiul este o incercare tragica a omului, creat de Dumnezeu sa traiasca in iubire, pace si demnitate. Instrainarea de Dumnezeu este instrainarea de iubire si pace. Mai mult, este instrainare si de fundamentul demnitatii umane. Cand omul se instraineaza de Dumnezeul iubirii si al...