Viata noastra spirituala trebuie sa duca la implinirea misiunii noastre pe acest pamant, adica la aflarea, primirea si vestirea lui Hristos Cel care a murit pe Cruce pentru pacatele noastre si CARE ne-a intalnit pe lumea aceasta de folos spre mantuire. Viata spirituala nu trebuie sa credem ca este un cumul, un bagaj de cunostinte []Viata noastra spirituala trebuie sa duca la implinirea misiunii noastre pe acest pamant, adica la aflarea, primirea si vestirea lui Hristos Cel care a murit pe Cruce pentru pacatele noastre si CARE ne-a intalnit pe lumea aceasta de folos spre mantuire. Viata spirituala nu trebuie sa credem ca este un cumul, un bagaj de cunostinte extraordinar, cu care noi ne prezentam in fata lumii sau a sinelui nostru. Nu! Viata spirituala trebuie sa fie o stare de sfintenie, de cumintenie in Hristos si in Biserica. Aceasta stare de spirit poate fi afectata cand urechile noastre aud cuvinte care nu vin din CER si care nu aduc, nu creeaza pacea data noua de Domnul Dumnezeul si Mantuitorul sufletelor noastre. Cuvintele pe care le aud sau le rostesc raman in mintea noastra o vreme si ne incurca, ne bulverseaza daca nu sunt transmise din inima si in numele iubirii care pe toate le sufera. Lucrarea sfanta si indumnezeitoare a Oastei Domnului a adus in lumea noastra, prin Profetul vremurilor noastre, Parintele Iosif Trifa, dimpreuna toti cei impreuna-lucratori ai ei, un adevarat univers al vietii spirituale. Prin post, rugaciune si jertfire, Oastea Domnului a readus, a redeschis izvoarele Cincizecimii in Biserica si Neamul nostru romanesc. Lucrarea Oastei Domnului s-a identificat, dintru inceputuri si pana astazi, ca fauritoare de Popor Ales care a condus si va conduce catre ara Fagaduintei pe toti cei care vor si aleg, de indata, sa iasa din Egipt , din robia in care a peregrinat pana la aflarea lui Hristos cel Rastignit si vestit...