Beigli, am citit recent, acest cozonac, umplut cu o aromata pasta de nuci sau mac, cu adaos de vanilie, stafide sau fructe confiate, a fost adoptat, in bucataria ungureasca, de la armeni. Este, deci, la origini, o specialitate armeneasca. Armenii au populat spatiul transilvan, avand comunitati puternice la Gerla si la Dej. Ba chiar o strabunica a mea, din partea mamei, a avut sange armenesc.

Prajitura s-a raspandit in tot Imperiul, ca orice lucru bun, si acum este de negandit sa lipseasca la masa de Craciun. Iar eu, tot la dorinta copiilor, o fac si de Pasti! Mai mult: am deprins obiceiul de a darui amicilor mei aceasta prajitura de casa, drept cadou de Sarbatori.

Incalzim laptele cu miezul de vanilie si cu zahar, turnam, pe rand, cele 400 grame de nuci macinate (pe care eu, dragii mei, le macin cu masina de macinat nuci a bunicii mele, veche de vreo 75 de ani...o adevarata piesa de muzeu, de care nu ma indur sa ma despart...).

Amestecam combinatia pe foc, pana la o consistenta potrivita, pastoasa, si o lasam sa se raceasca. Foarte importanat sa fie rece, altfel se crapa cozonaculPentru umplutura cu mac:Fierbem siropul de zahar, adaugam macul amestecand mereu, il luam de pe foc dupa cateva minute, adaugam stafidele si zeama si coaja de lamaie si lasam si aceasta compozitie la racit.

Amestecam mai intai faina cernuta cu untul taiat bucatele, cu zaharul si sarea. Turnam apoi, intr-o adancitura, oul amestecat cu laptele caldut si cu drojdia uscata. Daca folositi drojdie proaspata, e alta poveste, o amestecati cu laptele caldut si cu o lingurita de zahar, o lasati sa fermenteze si o adaugati la restul compozitiei.

Odihnim aluatul, in frigider, pentru cel putin jumatate de ora, timp in care pregatim si, foarte important, racim umplutura. Va rog sa ma credeti, daca umplutura nu e perfect rece, veti avea surpriza neplacuta sa crape aceste suluri, care ar trebui sa fie nu doar bune, dar si aratoase. La gust vor fi excelente, dar aspectul va fi jalnic. Impartim aluatul in patru, il rulam in cate o foaie de 5 mm grosime. Aceste foi le ungem cu umplutura de mac sau nuca, lasand la margine un spatiu de 1-2 cm. Indoim capetele de sus si de jos si rulam lateral, obtinand astfel un sul frumos de aproximativ 25-30 cm lungime, depinde cum am intins aluatul. Le asezam in tava tapetata cu hartie de copt, le ungem cu un galbenus, le lasam sa se odihneasca 15 minute, le mai ungem o data cu galbenus, si le coacem 45-50 de minute in cuptorul incins la 175 de grade. Cantitatile de mac si nuca sunt gandite pentru cozonacei. Daca doriti sa aveti ambele feluri, dublati cantitatea de ingrediente pentru aluat.