Negocieri dificile la Bruxelles în pregătirea summitului dedicat bugetului UE
Liderii statelor UE si ai institutiilor europene au inceput saptamana aceasta o serie de intalniri maraton in preludiul celei mai grele sarcini a blocului comunitar in acest an, respectiv stabilirea cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027, care in opinia multora este cel mai tangibil indiciu despre cum va arata UE dupa Brexit, comenteaza vineri agentia Reuters.
In pregatirea summitului european special din 20 februarie dedicat bugetului UE, presedintele Consiliului European, Charles Michel, s-a intalnit saptamana aceasta cu 22 de sefi de stat sau de guvern, saptamana viitoare avand programate discutii cu ceilalti cinci, printre care cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez Emmanuel Macron, liderii principalilor doi contributori neti la bugetul UE.
Sunt cele mai dificile negocieri cu care ne confruntam, spune un oficial european implicat in acest proces.
Charles Michel va incerca in urma acestor intalniri sa intocmeasca o propunere asupra dimensiunii de ansamblu a bugetului si repartitiei sumelor pe politici comunitare. Fermierii din blocul comunitar au mare nevoie de sustinerea oferita de acest buget, la fel cum au si guvernele pentru proiectele de infrastructura, educatie si cercetare.
Negocierile sunt de data aceasta si mai dure din cauza parasirii UE de catre Regatul Unit, care a fost unul dintre principalii contributori neti la bugetul comunitar si creeaza astfel un minus de circa 9 miliarde de euro anual in acest buget, care in final trebuie adoptat de statele membre in unanimitate.
In timp ce contributorii neti nu doresc sa aloce mai multe fonduri pentru a acoperi acest gol, statele beneficiare nete est-europene atrag atentia ca fondurile UE sunt necesare pentru atenuarea inegalitatilor de dezvoltare dintre ele si cele vest-europene.
Germania si alte state contributoare nete, precum Suedia, Austria si Olanda, au cerut ca bugetul multianual al UE sa reprezinte cel mult 1% din venitul national brut combinat al statelor membre, in timp ce propunerea Comisiei Europene (CE) prevede 1,11%, iar Parlamentul European cere un procent mai mare, de 1,3%.
Discutiile avute de Charles Michel s-au axat pe ideea ca cele doua parti, contributorii neti si beneficiarii neti, trebuie sa ajunga la un compromis, altfel numeroase programe ce beneficiaza de finantare europeana ar putea fi puse in pericol incepand de anul viitor.
Ei trebuie sa faca abstractie de situatia lor interna si sa priveasca tabloul de ansamblu, spune oficialul citat de Reuters. Situatia nu va deveni mai usoara daca asteptam. Daca intarziem se vor crea probleme serioase politice si practice, avertizeaza el.
Pentru a umple o parte din golul financiar lasat de retragerea britanicilor, Parlamentul European doreste ca UE sa identifice noi surse de finantare a bugetului, precum o taxa pe veniturile financiare sau una pe produsele din plastic.
Statele beneficiare nete mai doresc eliminare rabaturilor la contributiile pentru bugetul comunitar, facilitate de care a beneficiat mai intai Regatul Unit incepand din 1984, in urma insistentelor premierului Margaret Thatcher, de atunci si alte state contributoare nete cerand si obtinand astfel de rabaturi, printre ele fiind Germania, Austria, Suedia, Danemarca si Olanda.
Pentru a complica si mai mult lucrurile, contributorii neti, preocupati de reformele judiciare din Polonia si Ungaria, doresc sa conditioneze accesarea fondurilor europene de situatia statului de drept.
AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Florin tefan, editor online: Adrian Dadarlat)
In pregatirea summitului european special din 20 februarie dedicat bugetului UE, presedintele Consiliului European, Charles Michel, s-a intalnit saptamana aceasta cu 22 de sefi de stat sau de guvern, saptamana viitoare avand programate discutii cu ceilalti cinci, printre care cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez Emmanuel Macron, liderii principalilor doi contributori neti la bugetul UE.
Sunt cele mai dificile negocieri cu care ne confruntam, spune un oficial european implicat in acest proces.
Charles Michel va incerca in urma acestor intalniri sa intocmeasca o propunere asupra dimensiunii de ansamblu a bugetului si repartitiei sumelor pe politici comunitare. Fermierii din blocul comunitar au mare nevoie de sustinerea oferita de acest buget, la fel cum au si guvernele pentru proiectele de infrastructura, educatie si cercetare.
Negocierile sunt de data aceasta si mai dure din cauza parasirii UE de catre Regatul Unit, care a fost unul dintre principalii contributori neti la bugetul comunitar si creeaza astfel un minus de circa 9 miliarde de euro anual in acest buget, care in final trebuie adoptat de statele membre in unanimitate.
In timp ce contributorii neti nu doresc sa aloce mai multe fonduri pentru a acoperi acest gol, statele beneficiare nete est-europene atrag atentia ca fondurile UE sunt necesare pentru atenuarea inegalitatilor de dezvoltare dintre ele si cele vest-europene.
Germania si alte state contributoare nete, precum Suedia, Austria si Olanda, au cerut ca bugetul multianual al UE sa reprezinte cel mult 1% din venitul national brut combinat al statelor membre, in timp ce propunerea Comisiei Europene (CE) prevede 1,11%, iar Parlamentul European cere un procent mai mare, de 1,3%.
Discutiile avute de Charles Michel s-au axat pe ideea ca cele doua parti, contributorii neti si beneficiarii neti, trebuie sa ajunga la un compromis, altfel numeroase programe ce beneficiaza de finantare europeana ar putea fi puse in pericol incepand de anul viitor.
Ei trebuie sa faca abstractie de situatia lor interna si sa priveasca tabloul de ansamblu, spune oficialul citat de Reuters. Situatia nu va deveni mai usoara daca asteptam. Daca intarziem se vor crea probleme serioase politice si practice, avertizeaza el.
Pentru a umple o parte din golul financiar lasat de retragerea britanicilor, Parlamentul European doreste ca UE sa identifice noi surse de finantare a bugetului, precum o taxa pe veniturile financiare sau una pe produsele din plastic.
Statele beneficiare nete mai doresc eliminare rabaturilor la contributiile pentru bugetul comunitar, facilitate de care a beneficiat mai intai Regatul Unit incepand din 1984, in urma insistentelor premierului Margaret Thatcher, de atunci si alte state contributoare nete cerand si obtinand astfel de rabaturi, printre ele fiind Germania, Austria, Suedia, Danemarca si Olanda.
Pentru a complica si mai mult lucrurile, contributorii neti, preocupati de reformele judiciare din Polonia si Ungaria, doresc sa conditioneze accesarea fondurilor europene de situatia statului de drept.
AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Florin tefan, editor online: Adrian Dadarlat)
