Ziua internaţională de toleranţă zero faţă de mutilarea genitală a femeilor
Ziua internationala de toleranta zero fata de mutilarea genitala a femeilor este marcata, anual, la data de 6 februarie.
In 2020, tema acestei zile este Unleashing Youth Power, conform www.un.org. Pentru a marca aceasta zi, la sediul central al ONU din New York, are loc evenimentul A Piece of Me: immersive exhibit & panel discussion.
Mutilarea genitala a femeilor (FGM - Female Genital Mutilation) reprezinta o violare a drepturilor la sanatate, siguranta si integritate fizica, a dreptului la libertate in fata torturii si a tratamentelor crude, inumane sau degradante si a dreptului la viata atunci cand procedura duce la moarte, noteaza www.unfpa.org. FGM cuprinde o serie de proceduri lipsite de cauze medicale, provocand o serie de probleme grave de sanatate - sangerare severa, tumori, infectii, infertilitate, complicatii la nastere sau risc crescut de deces in randul nou-nascutilor - si este catalogata la nivel international o incalcare a drepturilor tinerelor si femeilor. Aceasta practica reflecta inegalitatea dintre sexe inradacinata adanc in anumite societati si constituie o forma extrema de discriminare indreptata impotriva femeilor.
Concentrata initial in 30 de tari din Africa si Orientul Mijlociu, FGM este o problema universala fiind practicata si in cateva tari din Asia si America Latina. Totodata, practica FGM continua in randul populatiei imigrante care locuieste in Europa de Vest, America de Nord, Australia si Noua Zeelanda.
La 20 decembrie 2012, Adunarea Generala a ONU a adoptat Rezolutia A/RES/67/146, in care solicita statelor, sistemului Natiunilor Unite, societatii civile si tuturor partilor interesate sa marcheze si sa respecte data de 6 februarie, ca Zi internationala de toleranta zero fata de mutilarea genitala a femeilor, prin organizarea de campanii de sensibilizare si masuri concrete impotriva acestei practici.
Adunarea Generala a ONU a adoptat 2014, Rezolutia A/RES/69/150 - Intensificarea eforturilor globale pentru eliminarea mutilarii genitale a femeilor, prin care cerea membrilor sai sa dezvolte, sa sustina si sa puna in aplicare strategii complete pentru prevenirea mutilarii genitale a femeilor (FGM), inclusiv formarea personalului medical, a asistentilor sociali si a liderilor religiosi ai comunitatilor pentru a se asigura ca acestia ofera servicii competente de sustinere si ingrijire a femeilor si fetelor care sunt expuse riscului FGM sau care au fost supuse acestei proceduri.
In 2015, prin Obiectivele Dezvoltarii Durabile, respectiv al celui de-al cincilea obiectiv privind egalitatea de gen, punctul 5.3 Eliminarea tuturor practicilor vatamatoare, precum mariajele fortate ale copiilor si mutilarea genitala a femeilor, s-a cerut eliminarea FGM pana in 2030. Totodata, eliminarea acestei practici este ceruta de numeroase organizatii interguvernamentale, inclusiv de Uniunea Africana, Uniunea Europeana si Organizatia Cooperarii Islamice, precum si prin cele trei rezolutii ale Adunarii Generale a ONU.
Raportul Intensificarea eforturilor globale pentru eliminarea mutilarii genitale a femeilor elaborat in iulie 2018, de secretarul general al ONU, stipula ca eforturile de a pune capat acestor practici ar trebui sa vizeze grupurile de femei si fete care sunt cele mai expuse riscului, in special cele care se confrunta cu forme multiple de discriminare, inclusiv femeile refugiate si imigrante, femeile care traiesc in comunitati rurale si in zone indepartate. In mod similar, principiile universalitatii si respectarii drepturilor omului, care stau la baza Agendei 2030, mandateaza partile interesate sa abordeze mutilarea genitala a femeilor, indiferent de circumstantele individuale, de normele culturale si sociale predominante sau de tara de origine sau de destinatie.
Fondul Natiunilor Unite pentru Populatie (UNFPA) si UNICEF conduc cel mai amplu program de accelerare a procesului de renuntare la aceasta practica care incalca drepturile omului, noteaza www.unfpa.org. Programul comun UNFPA-UNICEF asupra FGM/C (Female Genital Mutilation and Cutting), lansat in 2008 si implementat in 17 tari africane, sustine, de asemenea, initiativele regionale si globale. In acelasi sens, Uniunea Europeana si Organizatia Natiunilor Unite sustin un proiect comun pentru eliminarea tuturor formelor de violenta impotriva femeilor si fetelor - Initiativa Spotlight, intre care se afla violenta sexuala si de gen, dar si practicile FGM.
De-a lungul anilor, parteneriatul UNFPA-UNICEF a inregistrat realizari semnificative. Mai mult de 3,3 milioane de fete si femei sustinute prin acest program comun au beneficiat de servicii de protectie si ingrijire, iar 13 tari au stabilit cadre legale pentru interzicerea FGM si au stabilit prin bugetele nationale programe de finantare dedicate. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Liviu Tatu) Explicatie foto deschidere: O femeie priveste o fotografie din cadrul expozitiei The 68 Million Girls at Risk organizata cu prilejul Zilei internationale de toleranta zero fata de mutilarea genitala a femeilor, gazduita de sediul central al ONU din New York, la 6 februarie 2019.
In 2020, tema acestei zile este Unleashing Youth Power, conform www.un.org. Pentru a marca aceasta zi, la sediul central al ONU din New York, are loc evenimentul A Piece of Me: immersive exhibit & panel discussion.
Mutilarea genitala a femeilor (FGM - Female Genital Mutilation) reprezinta o violare a drepturilor la sanatate, siguranta si integritate fizica, a dreptului la libertate in fata torturii si a tratamentelor crude, inumane sau degradante si a dreptului la viata atunci cand procedura duce la moarte, noteaza www.unfpa.org. FGM cuprinde o serie de proceduri lipsite de cauze medicale, provocand o serie de probleme grave de sanatate - sangerare severa, tumori, infectii, infertilitate, complicatii la nastere sau risc crescut de deces in randul nou-nascutilor - si este catalogata la nivel international o incalcare a drepturilor tinerelor si femeilor. Aceasta practica reflecta inegalitatea dintre sexe inradacinata adanc in anumite societati si constituie o forma extrema de discriminare indreptata impotriva femeilor.
Concentrata initial in 30 de tari din Africa si Orientul Mijlociu, FGM este o problema universala fiind practicata si in cateva tari din Asia si America Latina. Totodata, practica FGM continua in randul populatiei imigrante care locuieste in Europa de Vest, America de Nord, Australia si Noua Zeelanda.
La 20 decembrie 2012, Adunarea Generala a ONU a adoptat Rezolutia A/RES/67/146, in care solicita statelor, sistemului Natiunilor Unite, societatii civile si tuturor partilor interesate sa marcheze si sa respecte data de 6 februarie, ca Zi internationala de toleranta zero fata de mutilarea genitala a femeilor, prin organizarea de campanii de sensibilizare si masuri concrete impotriva acestei practici.
Adunarea Generala a ONU a adoptat 2014, Rezolutia A/RES/69/150 - Intensificarea eforturilor globale pentru eliminarea mutilarii genitale a femeilor, prin care cerea membrilor sai sa dezvolte, sa sustina si sa puna in aplicare strategii complete pentru prevenirea mutilarii genitale a femeilor (FGM), inclusiv formarea personalului medical, a asistentilor sociali si a liderilor religiosi ai comunitatilor pentru a se asigura ca acestia ofera servicii competente de sustinere si ingrijire a femeilor si fetelor care sunt expuse riscului FGM sau care au fost supuse acestei proceduri.
In 2015, prin Obiectivele Dezvoltarii Durabile, respectiv al celui de-al cincilea obiectiv privind egalitatea de gen, punctul 5.3 Eliminarea tuturor practicilor vatamatoare, precum mariajele fortate ale copiilor si mutilarea genitala a femeilor, s-a cerut eliminarea FGM pana in 2030. Totodata, eliminarea acestei practici este ceruta de numeroase organizatii interguvernamentale, inclusiv de Uniunea Africana, Uniunea Europeana si Organizatia Cooperarii Islamice, precum si prin cele trei rezolutii ale Adunarii Generale a ONU.
Raportul Intensificarea eforturilor globale pentru eliminarea mutilarii genitale a femeilor elaborat in iulie 2018, de secretarul general al ONU, stipula ca eforturile de a pune capat acestor practici ar trebui sa vizeze grupurile de femei si fete care sunt cele mai expuse riscului, in special cele care se confrunta cu forme multiple de discriminare, inclusiv femeile refugiate si imigrante, femeile care traiesc in comunitati rurale si in zone indepartate. In mod similar, principiile universalitatii si respectarii drepturilor omului, care stau la baza Agendei 2030, mandateaza partile interesate sa abordeze mutilarea genitala a femeilor, indiferent de circumstantele individuale, de normele culturale si sociale predominante sau de tara de origine sau de destinatie.
Fondul Natiunilor Unite pentru Populatie (UNFPA) si UNICEF conduc cel mai amplu program de accelerare a procesului de renuntare la aceasta practica care incalca drepturile omului, noteaza www.unfpa.org. Programul comun UNFPA-UNICEF asupra FGM/C (Female Genital Mutilation and Cutting), lansat in 2008 si implementat in 17 tari africane, sustine, de asemenea, initiativele regionale si globale. In acelasi sens, Uniunea Europeana si Organizatia Natiunilor Unite sustin un proiect comun pentru eliminarea tuturor formelor de violenta impotriva femeilor si fetelor - Initiativa Spotlight, intre care se afla violenta sexuala si de gen, dar si practicile FGM.
De-a lungul anilor, parteneriatul UNFPA-UNICEF a inregistrat realizari semnificative. Mai mult de 3,3 milioane de fete si femei sustinute prin acest program comun au beneficiat de servicii de protectie si ingrijire, iar 13 tari au stabilit cadre legale pentru interzicerea FGM si au stabilit prin bugetele nationale programe de finantare dedicate. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Liviu Tatu) Explicatie foto deschidere: O femeie priveste o fotografie din cadrul expozitiei The 68 Million Girls at Risk organizata cu prilejul Zilei internationale de toleranta zero fata de mutilarea genitala a femeilor, gazduita de sediul central al ONU din New York, la 6 februarie 2019.
