Ioan-Aurel Pop: Presa periodică a contribuit din plin la elaborarea acestei case care se numeşte România
Presa, alaturi de scoala si alte cateva institutii, a contribuit la constientizarea in medii cat mai largi a ideii de natiune romana, a afirmat Ioan-Aurel Pop, presedintele Academiei Romane, la vernisajul expozitiei 191 de ani de presa romaneasca, eveniment desfasurat joi, la Biblioteca Academiei Romane.
Cred ca ideea de a organiza aceasta expozitie este fundamentala, pentru ca prin asta vor afla si cei care nu stiu ca un tezaur al mostenirii noastre de presa se afla in Academia Romana. (...) Ca istoric al natiunii, al natiunilor si europene si al natiunii noastre, sunt absolut convins ca presa, alaturi de scoala si de alte cateva institutii, a contribuit la constientizarea in medii cat mai largi a ideii de natiune romana. Fara presa de secol XIX infaptuirile noastre ca natiune ar fi fost mai sarace si mai putin constientizate de publicul larg. Elita era constienta ca vorbim aceeasi limba, ca suntem de la Nistru pana la Tisa un singur popor devenit natiune, dar oamenii de rand, nu. Preotii si invatatorii care stiau carte - fiindca satul nu stia carte - citeau public periodice in Transilvania inainte de Revolutia de la 1848 dupa terminarea slujbei, ca sa auda toti oamenii ce noutati s-au mai petrecut prin lume. (...) Presa periodica romaneasca a contribuit din plin la elaborarea acestei case care se numeste Romania, a declarat presedintele Academiei Romane.
El a aratat ca la Academia Romana exista o zestre culturala extraordinara, care ar trebui sa fie cunoscuta nu doar de carturari si de cei care au teme de cercetare, ci si de vizitatorii intamplatori care ar putea deveni apoi cititori statornici.
O parte din tezaur este presa romaneasca aparuta pe teritoriul Romaniei sau in legatura cu Romania. Multa lume ar spune: presa nu-i chiar o latura a culturii inalte pentru ca nu reprezinta literatura de vana puternica, nici creatie stiintifica de prim rang. i, totusi, fara presa cultura moderna romaneasca e de neimaginat. Presa are o vechime, spun organizatorii expozitiei, de 191 de ani, dar ea e mult mai veche, de fapt. Presa insemna initial veste, in limba italiana avviso, iar avvisi circulau pe acest teritoriu nu facute neaparat aici la noi, dar circulau si lumea intelectuala afla de ele inca de dinaintea domniei lui Mihai Viteazul. Pe vremea lui Mihai Viteazul circulau foi volante care anuntau intamplari din Europa crestina. Presa moderna romaneasca incepe in jur de 1800, cu ceva inainte daca ne gandim la Courier du Moldavie, care a aparut in frantuzeste, si apoi intra pe o sosea magistrala a dezvoltarii sale, si avem presa romaneasca in limba franceza, avem presa romaneasca in limba romana cu alfabet chirilic sau cu alfabet de tranzitie, ceea ce este o ciudatenie - alfabetul de tranzitie este numai pe spatiul nostru, si foarte putini se mai apleaca asupra acelor texte deosebite. Nici la scoala nu se mai invata despre Curierul romanesc, Albina romaneasca sau Gazeta de Transilvania, si nici nu se mai face un fel de clasificare a publicatiilor periodice, care unele erau laice, altele religioase, unele erau cu caracter politic, altele predominant literar, a mai spus Ioan-Aurel Pop.
Biblioteca Academiei Romane gazduieste o comoara din care nu lipsesc gravuri, desene, fotografii sau manuscrisele cele mai importante care au avut o valoare imensa pentru cultura romana, a precizat, la randul sau, Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Romane si director general al Bibliotecii.
Avem datoria morala si obligatia sa protejam acest tezaur, dar si sa-l facem cunoscut generatiilor tinere pentru a-l cerceta si transmite mai departe. i cine putea si poate mai bine sa ne ajute in acest demers decat presa si televiziunile. Este motivul pentru care prima expozitie pe care am organizat-o o dedicam evolutiei presei romanesti care implineste 191 de ani. Avem documente din 1829. Alaturi de noi este ziarul Timpul in care a scris Mihai Eminescu, a carui sarbatorire la 170 de ani trebuie sa o continuam in acest an. Avem aici si o lada facuta la Viena in care Cuza a trimis documentele istorice donate Bibliotecii Academiei Romane cu ani in urma, a afirmat Nicolae Noica.
Gabriela Dumitrescu, curatoare a expozitiei alaturi de Daniela Stanciu, a aratat ca expozitia este dedicata celor 191 de ani de la aparitia primelor ziare in limba romana.
Sunt 191 de ani de la aparitia primelor ziare romanesti in limba romana, e adevarat cu chirilice. Asta s-a intamplat in 1829 - Curierul Romanesc si Albina Romaneasca. Responsabili - Heliade Radulescu in ara Romaneasca si Gheorghe Asachi in Moldova. Inainte de asta au mai fost tot felul de instiintari in incercarea de a scoate niste ziare romanesti. Instiintarile foloseau la adunarea de prenumeranti, adica adunarea de abonati, ca sa poata sa scoata ziarul. S-a intamplat in acelasi an si in ara Romaneasca si in Moldova, la mica diferenta a aparut si Gazeta de Transilvania a lui Gheorghe Baritiu, si dupa aia a inceput Romanul si foarte multe alte ziare. Sigur nu putem uita nici de Calendarul Claponului lui Caragiale, nici de Moftul roman, nici alte reviste care au reflectat diversele curente literare in epoca, a declarat pentru AGERPRES Gabriela Dumitrescu.
Printre curiozitatile expozitiei se numara si un ziar, aparut in numar unic, imprimat pe matase, scos in 1902 de sindicatul ziaristilor, dar si ziare care au reflectat unirea din timpul lui Cuza, prima Constitutie, Primul Razboi Mondial, momentul 23 august 1944 ori Revolutia din 1989.
Aceasta colectie impresionanta de presa romaneasca este pusa la dispozitia publicului intr-o expozitie eveniment ce ofera o retrospectiva a presei romanesti incepand cu primele publicatii tiparite in limba romana - Curierul romanesc aparut in 1829 in ara Romaneasca, fondat de Ion Heliade Radulescu, Albina romaneasca editata de Gheorghe Asachi tot in 1829 in Moldova, Gazeta de Transilvania aparuta in 1838 in Transilvania sub conducerea lui Gheorghe Baritiu, pana la ziarele tiparite in ziua de 22 decembrie 1989. Referitor la ziarele din 22 decembrie 1989, exponatele noastre ilustreaza metamorfoza politicii editoriale, de la editia de dimineata pana la cea de dupa-amiaza a aceleasi publicatii, de la mitingul iubitului conducator pana la fuga tiranului, a explicat Daniela Stanciu.
Conceptul expozitional vizeaza reliefarea modului in care presa romaneasca a reflectat momente decisive din istoria romanilor si transformarea societatii romanesti, intr-o evolutie de aproape doua secole. Sunt selectate numere reprezentative din peste 70 de periodice care pun in lumina Revolutia de la 1848, Unirea de la 1859, Razboiul de Independenta, Primul Razboi Mondial, Marea Unire de la 1918, perioada interbelica, cele 8 decenii de regalitate, Al Doilea Razboi Mondial.
Publicul se va putea, astfel, intalni cu titluri cunoscute precum Dacia literara, Timpul, Adevarul, Convorbiri literare, Romania libera, Romania literara, Universul, Curentul, Dimineata, Gazeta de Transilvania, dar si cu publicatii de circulatie mai restransa ca Drapelul de Lugoj sau Gazeta Bursei. Nu lipsesc celebrele Bilete de papagal, Aghiuta, Ghimpele.
O sectiune speciala este rezervata Monitorului Oficial, fiind expuse numerele in care au fost publicate primele trei Constitutii ale Romaniei moderne: Constitutia de la 1866, Constitutia de la 1923 si Constitutia de la 1938.
Momentul 23 august 1944, care a marcat instaurarea regimului comunist in Romania, este tratat in oglinda, prin raportare la anul 1989 si Revolutia din decembrie.
Un aport special in realizarea expozitiei il are Cabinetul de Manuscrise, Carte-Rara, care ofera exponate inedite, in original sau fotocopie, precum: Courier de Moldavie, Iasi, 1790, Crestomaticul romanesc, Cernauti, 1820, Fama Lipschii, Leipzig (Lipsca de Saxonia), 1827.
Expozitia poate fi vizitata pana pe 21 februarie, de luni pana vineri, intre orele 10,00 - 16,00. Intrarea este libera. AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Georgiana Tanasescu, editor online: Anda Badea)
Cred ca ideea de a organiza aceasta expozitie este fundamentala, pentru ca prin asta vor afla si cei care nu stiu ca un tezaur al mostenirii noastre de presa se afla in Academia Romana. (...) Ca istoric al natiunii, al natiunilor si europene si al natiunii noastre, sunt absolut convins ca presa, alaturi de scoala si de alte cateva institutii, a contribuit la constientizarea in medii cat mai largi a ideii de natiune romana. Fara presa de secol XIX infaptuirile noastre ca natiune ar fi fost mai sarace si mai putin constientizate de publicul larg. Elita era constienta ca vorbim aceeasi limba, ca suntem de la Nistru pana la Tisa un singur popor devenit natiune, dar oamenii de rand, nu. Preotii si invatatorii care stiau carte - fiindca satul nu stia carte - citeau public periodice in Transilvania inainte de Revolutia de la 1848 dupa terminarea slujbei, ca sa auda toti oamenii ce noutati s-au mai petrecut prin lume. (...) Presa periodica romaneasca a contribuit din plin la elaborarea acestei case care se numeste Romania, a declarat presedintele Academiei Romane.
El a aratat ca la Academia Romana exista o zestre culturala extraordinara, care ar trebui sa fie cunoscuta nu doar de carturari si de cei care au teme de cercetare, ci si de vizitatorii intamplatori care ar putea deveni apoi cititori statornici.
O parte din tezaur este presa romaneasca aparuta pe teritoriul Romaniei sau in legatura cu Romania. Multa lume ar spune: presa nu-i chiar o latura a culturii inalte pentru ca nu reprezinta literatura de vana puternica, nici creatie stiintifica de prim rang. i, totusi, fara presa cultura moderna romaneasca e de neimaginat. Presa are o vechime, spun organizatorii expozitiei, de 191 de ani, dar ea e mult mai veche, de fapt. Presa insemna initial veste, in limba italiana avviso, iar avvisi circulau pe acest teritoriu nu facute neaparat aici la noi, dar circulau si lumea intelectuala afla de ele inca de dinaintea domniei lui Mihai Viteazul. Pe vremea lui Mihai Viteazul circulau foi volante care anuntau intamplari din Europa crestina. Presa moderna romaneasca incepe in jur de 1800, cu ceva inainte daca ne gandim la Courier du Moldavie, care a aparut in frantuzeste, si apoi intra pe o sosea magistrala a dezvoltarii sale, si avem presa romaneasca in limba franceza, avem presa romaneasca in limba romana cu alfabet chirilic sau cu alfabet de tranzitie, ceea ce este o ciudatenie - alfabetul de tranzitie este numai pe spatiul nostru, si foarte putini se mai apleaca asupra acelor texte deosebite. Nici la scoala nu se mai invata despre Curierul romanesc, Albina romaneasca sau Gazeta de Transilvania, si nici nu se mai face un fel de clasificare a publicatiilor periodice, care unele erau laice, altele religioase, unele erau cu caracter politic, altele predominant literar, a mai spus Ioan-Aurel Pop.
Biblioteca Academiei Romane gazduieste o comoara din care nu lipsesc gravuri, desene, fotografii sau manuscrisele cele mai importante care au avut o valoare imensa pentru cultura romana, a precizat, la randul sau, Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Romane si director general al Bibliotecii.
Avem datoria morala si obligatia sa protejam acest tezaur, dar si sa-l facem cunoscut generatiilor tinere pentru a-l cerceta si transmite mai departe. i cine putea si poate mai bine sa ne ajute in acest demers decat presa si televiziunile. Este motivul pentru care prima expozitie pe care am organizat-o o dedicam evolutiei presei romanesti care implineste 191 de ani. Avem documente din 1829. Alaturi de noi este ziarul Timpul in care a scris Mihai Eminescu, a carui sarbatorire la 170 de ani trebuie sa o continuam in acest an. Avem aici si o lada facuta la Viena in care Cuza a trimis documentele istorice donate Bibliotecii Academiei Romane cu ani in urma, a afirmat Nicolae Noica.
Gabriela Dumitrescu, curatoare a expozitiei alaturi de Daniela Stanciu, a aratat ca expozitia este dedicata celor 191 de ani de la aparitia primelor ziare in limba romana.
Sunt 191 de ani de la aparitia primelor ziare romanesti in limba romana, e adevarat cu chirilice. Asta s-a intamplat in 1829 - Curierul Romanesc si Albina Romaneasca. Responsabili - Heliade Radulescu in ara Romaneasca si Gheorghe Asachi in Moldova. Inainte de asta au mai fost tot felul de instiintari in incercarea de a scoate niste ziare romanesti. Instiintarile foloseau la adunarea de prenumeranti, adica adunarea de abonati, ca sa poata sa scoata ziarul. S-a intamplat in acelasi an si in ara Romaneasca si in Moldova, la mica diferenta a aparut si Gazeta de Transilvania a lui Gheorghe Baritiu, si dupa aia a inceput Romanul si foarte multe alte ziare. Sigur nu putem uita nici de Calendarul Claponului lui Caragiale, nici de Moftul roman, nici alte reviste care au reflectat diversele curente literare in epoca, a declarat pentru AGERPRES Gabriela Dumitrescu.
Printre curiozitatile expozitiei se numara si un ziar, aparut in numar unic, imprimat pe matase, scos in 1902 de sindicatul ziaristilor, dar si ziare care au reflectat unirea din timpul lui Cuza, prima Constitutie, Primul Razboi Mondial, momentul 23 august 1944 ori Revolutia din 1989.
Aceasta colectie impresionanta de presa romaneasca este pusa la dispozitia publicului intr-o expozitie eveniment ce ofera o retrospectiva a presei romanesti incepand cu primele publicatii tiparite in limba romana - Curierul romanesc aparut in 1829 in ara Romaneasca, fondat de Ion Heliade Radulescu, Albina romaneasca editata de Gheorghe Asachi tot in 1829 in Moldova, Gazeta de Transilvania aparuta in 1838 in Transilvania sub conducerea lui Gheorghe Baritiu, pana la ziarele tiparite in ziua de 22 decembrie 1989. Referitor la ziarele din 22 decembrie 1989, exponatele noastre ilustreaza metamorfoza politicii editoriale, de la editia de dimineata pana la cea de dupa-amiaza a aceleasi publicatii, de la mitingul iubitului conducator pana la fuga tiranului, a explicat Daniela Stanciu.
Conceptul expozitional vizeaza reliefarea modului in care presa romaneasca a reflectat momente decisive din istoria romanilor si transformarea societatii romanesti, intr-o evolutie de aproape doua secole. Sunt selectate numere reprezentative din peste 70 de periodice care pun in lumina Revolutia de la 1848, Unirea de la 1859, Razboiul de Independenta, Primul Razboi Mondial, Marea Unire de la 1918, perioada interbelica, cele 8 decenii de regalitate, Al Doilea Razboi Mondial.
Publicul se va putea, astfel, intalni cu titluri cunoscute precum Dacia literara, Timpul, Adevarul, Convorbiri literare, Romania libera, Romania literara, Universul, Curentul, Dimineata, Gazeta de Transilvania, dar si cu publicatii de circulatie mai restransa ca Drapelul de Lugoj sau Gazeta Bursei. Nu lipsesc celebrele Bilete de papagal, Aghiuta, Ghimpele.
O sectiune speciala este rezervata Monitorului Oficial, fiind expuse numerele in care au fost publicate primele trei Constitutii ale Romaniei moderne: Constitutia de la 1866, Constitutia de la 1923 si Constitutia de la 1938.
Momentul 23 august 1944, care a marcat instaurarea regimului comunist in Romania, este tratat in oglinda, prin raportare la anul 1989 si Revolutia din decembrie.
Un aport special in realizarea expozitiei il are Cabinetul de Manuscrise, Carte-Rara, care ofera exponate inedite, in original sau fotocopie, precum: Courier de Moldavie, Iasi, 1790, Crestomaticul romanesc, Cernauti, 1820, Fama Lipschii, Leipzig (Lipsca de Saxonia), 1827.
Expozitia poate fi vizitata pana pe 21 februarie, de luni pana vineri, intre orele 10,00 - 16,00. Intrarea este libera. AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Georgiana Tanasescu, editor online: Anda Badea)
