CCR a folosit metode istorico-teleologice şi logice pentru a stabili neconstituţionalitatea alegerii lui Meleşcanu în fruntea Senatului (motivare)
Curtea Constitutionala a Romaniei a utilizat metode istorico-teleologice si logice pentru a putea stabili daca Teodor Melescanu a fost ales corect in fruntea Senatului.
Judecatorii constitutionali precizeaza, in motivarea deciziei prin care au admis sesizarea formulata de 33 de senatori si au constatat ca Hotararea Senatului 36/2019 pentru alegerea presedintelui Senatului este neconstitutionala, ca, in aceasta cauza, conflictul a fost generat de modul de interpretare a normei, respectiv de metoda de interpretare careia i se acorda prevalenta.
Astfel, metoda gramaticala, utilizata de grupul parlamentar care a facut propunerea de candidat la functia de presedinte al Senatului, in persoana unui senator care nu este membru al grupului parlamentar, are sustinere in textul normativ. Aplicand principiul ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, interpretii normei ajung la concluzia ca propunerea de candidat pe care o face un grup parlamentar poate viza orice senator, indiferent de calitatea sa de membru sau nu al vreunui grup parlamentar. Cu alte cuvinte, acest drept nu poate fi limitat la senatorii care fac parte din grupul parlamentar care face propunerea. Aceasta solutie nu a fost, inca, validata printr-o decizie a instantei constitutionale, precizeaza CCR.
In ceea ce ii priveste pe semnatarii sesizarii, CCR arata ca acestia au invocat metoda sistematica, fundamentata pe jurisprudenta Curtii.
Metoda sistematica, invocata de autorii prezentei sesizari de neconstitutionalitate, se fundamenteaza pe jurisprudenta Curtii Constitutionale, care a stabilit in mod constant incidenta principiului configuratiei politice in procedura de alegere a presedintelui unei Camere a Parlamentului. Relevanta sub acest aspect este Decizia 601 din 14 noiembrie 2005, in care Curtea a stabilit expres cu prilejul procedurii alegerii unui nou presedinte al Camerei, pe parcursul legislaturii, ca aceasta inlocuire se poate face numai cu o persoana din acelasi grup parlamentar, care nu-si poate pierde dreptul la functia de presedinte, dobandit in virtutea rezultatelor obtinute in alegeri, respectandu-se principiul configuratiei politice. Chiar daca ulterior Curtea si-a revizuit pozitia cu privire la existenta unui drept al grupului parlamentar care a detinut functia de presedinte al Camerei care nu poate fi pierdut pe parcursul mandatului Camerei, pozitia Curtii cu privire la apartenenta persoanei candidate la grupul parlamentar care o propune a ramas neschimbata, dovada fiind trimiterile directe si constante la principiul configuratiei politice, mentioneaza Curtea.
Astfel, spun judecatorii, ambele metode de interpretare folosite par a fi corecte, insa, avand in vedere ca solutiile rezultate ca urmare a aplicarii lor sunt diferite, Curtea urmeaza a utiliza si alte metode - istorico-teleologica si logica - pentru a deslusi intelesul normei.
Prin urmare, aplicand metodele de interpretare sistematica, istorico-teleologica si logica, solutia rezultata este una singura, infirmand solutia rezultata in urma aplicarii interpretarii gramaticale. Astfel, chiar daca textul in cuprinsul sau nu distinge cu privire la calitatea candidatului, din coroborarea sa cu celelalte norme cu care se afla in conexiune directa si cu principiile constitutionale aplicabile, intelesul sau este determinabil din structura logica a ansamblului normativ si din scopul legiferarii, omisiunea normei fiind complinita pe aceste cai. Pentru a fi in acord cu prevederile art. 64 alin.(1), (3) si (5) din Constitutie, care consacra principiul autonomiei parlamentare, dreptul senatorilor de a se organiza in grupuri parlamentare si principiul configuratiei politice, Curtea constata ca intelesul dispozitiilor art. 23 alin.(1) din Regulamentul Senatului nu poate fi decat acela care stabileste dreptul unui grup parlamentar de a face o singura propunere de candidat la functia de presedinte al Senatului dintre persoanele membre ale respectivului grup, noteaza Curtea.
Judecatorii arata ca respectarea acestor norme regulamentare, in intelesul stabilit de Curte, se impune tuturor membrilor Senatului in virtutea prevederilor articolului 1 alineatul (5) din Constitutie, care consacra principiul legalitatii, in egala masura aplicabile si cu privire la regulamentele parlamentare.
Pentru toate aceste argumente, Curtea constata ca Hotararea Senatului Romaniei nr. 36 din 10 septembrie 2019 prin care senatorul Teodor Melescanu a fost ales presedinte al Camerei, din pozitia de candidat propus de un alt grup parlamentar decat cel al carui membru era, contravine prevederilor constitutionale ale art.1 alin.(5) care consacra principiul legalitatii si al suprematiei Legii fundamentale, ale art. 8 alin.(2) si art.64 alin.(1), (3) si (5) care consacra principiul pluralismului politic si principiile activitatii parlamentare, precizeaza CCR. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Arustei)
Judecatorii constitutionali precizeaza, in motivarea deciziei prin care au admis sesizarea formulata de 33 de senatori si au constatat ca Hotararea Senatului 36/2019 pentru alegerea presedintelui Senatului este neconstitutionala, ca, in aceasta cauza, conflictul a fost generat de modul de interpretare a normei, respectiv de metoda de interpretare careia i se acorda prevalenta.
Astfel, metoda gramaticala, utilizata de grupul parlamentar care a facut propunerea de candidat la functia de presedinte al Senatului, in persoana unui senator care nu este membru al grupului parlamentar, are sustinere in textul normativ. Aplicand principiul ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, interpretii normei ajung la concluzia ca propunerea de candidat pe care o face un grup parlamentar poate viza orice senator, indiferent de calitatea sa de membru sau nu al vreunui grup parlamentar. Cu alte cuvinte, acest drept nu poate fi limitat la senatorii care fac parte din grupul parlamentar care face propunerea. Aceasta solutie nu a fost, inca, validata printr-o decizie a instantei constitutionale, precizeaza CCR.
In ceea ce ii priveste pe semnatarii sesizarii, CCR arata ca acestia au invocat metoda sistematica, fundamentata pe jurisprudenta Curtii.
Metoda sistematica, invocata de autorii prezentei sesizari de neconstitutionalitate, se fundamenteaza pe jurisprudenta Curtii Constitutionale, care a stabilit in mod constant incidenta principiului configuratiei politice in procedura de alegere a presedintelui unei Camere a Parlamentului. Relevanta sub acest aspect este Decizia 601 din 14 noiembrie 2005, in care Curtea a stabilit expres cu prilejul procedurii alegerii unui nou presedinte al Camerei, pe parcursul legislaturii, ca aceasta inlocuire se poate face numai cu o persoana din acelasi grup parlamentar, care nu-si poate pierde dreptul la functia de presedinte, dobandit in virtutea rezultatelor obtinute in alegeri, respectandu-se principiul configuratiei politice. Chiar daca ulterior Curtea si-a revizuit pozitia cu privire la existenta unui drept al grupului parlamentar care a detinut functia de presedinte al Camerei care nu poate fi pierdut pe parcursul mandatului Camerei, pozitia Curtii cu privire la apartenenta persoanei candidate la grupul parlamentar care o propune a ramas neschimbata, dovada fiind trimiterile directe si constante la principiul configuratiei politice, mentioneaza Curtea.
Astfel, spun judecatorii, ambele metode de interpretare folosite par a fi corecte, insa, avand in vedere ca solutiile rezultate ca urmare a aplicarii lor sunt diferite, Curtea urmeaza a utiliza si alte metode - istorico-teleologica si logica - pentru a deslusi intelesul normei.
Prin urmare, aplicand metodele de interpretare sistematica, istorico-teleologica si logica, solutia rezultata este una singura, infirmand solutia rezultata in urma aplicarii interpretarii gramaticale. Astfel, chiar daca textul in cuprinsul sau nu distinge cu privire la calitatea candidatului, din coroborarea sa cu celelalte norme cu care se afla in conexiune directa si cu principiile constitutionale aplicabile, intelesul sau este determinabil din structura logica a ansamblului normativ si din scopul legiferarii, omisiunea normei fiind complinita pe aceste cai. Pentru a fi in acord cu prevederile art. 64 alin.(1), (3) si (5) din Constitutie, care consacra principiul autonomiei parlamentare, dreptul senatorilor de a se organiza in grupuri parlamentare si principiul configuratiei politice, Curtea constata ca intelesul dispozitiilor art. 23 alin.(1) din Regulamentul Senatului nu poate fi decat acela care stabileste dreptul unui grup parlamentar de a face o singura propunere de candidat la functia de presedinte al Senatului dintre persoanele membre ale respectivului grup, noteaza Curtea.
Judecatorii arata ca respectarea acestor norme regulamentare, in intelesul stabilit de Curte, se impune tuturor membrilor Senatului in virtutea prevederilor articolului 1 alineatul (5) din Constitutie, care consacra principiul legalitatii, in egala masura aplicabile si cu privire la regulamentele parlamentare.
Pentru toate aceste argumente, Curtea constata ca Hotararea Senatului Romaniei nr. 36 din 10 septembrie 2019 prin care senatorul Teodor Melescanu a fost ales presedinte al Camerei, din pozitia de candidat propus de un alt grup parlamentar decat cel al carui membru era, contravine prevederilor constitutionale ale art.1 alin.(5) care consacra principiul legalitatii si al suprematiei Legii fundamentale, ale art. 8 alin.(2) si art.64 alin.(1), (3) si (5) care consacra principiul pluralismului politic si principiile activitatii parlamentare, precizeaza CCR. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Arustei)
