Eugenie Grandet este numele unui roman semnat de autorul francez Honore de Balzac (1799-1850).

Lucrarea a fost publicata in anul 1833. Opt ani mai tarziu, Balzac are viziunea integrarii intregii sale opere, trecute si viitoare, intr-un singur ansamblu, intitulat Comedia umana, nume inspirat, probabil, din faimoasa Divina comedie a lui Dante. Comedia umana avea sa devina un adevarat inventar al moravurilor umane si o fresca aproape completa, realizata prin intermediul a aproximativ 2.000 de personaje, a societatii franceze din secolul XIX si, prin extensie, a naturii umane.

Cele trei parti ale Comediei umane sunt Studii de moravuri, Studii filosofice si Studii analitice. Prima parte, cea mai importanta si mai dezvoltata de autor, cuprinde, la randul sau, sase capitole, denumite scene. Eugenie Grandet face parte din capitolul Scene din viata de provincie.

Protagonista anuntata in titlu reprezinta genul de persoana sincera, naiva si binevoitoare, ale carei aspiratii sunt distruse de interesele meschine si materialiste ale celor din jur.

Fiica a unui speculant imbogatit din orasul Saumur din vestul Frantei, Eugenie duce, de mica, o viata de privatiuni, cauzata de zgarcenia patologica a tatalui sau. Venirea, intr-o buna zi, de la Paris a aratosului sau var, Charles, naste, in sufletul tinerei, fiorii iubirii, necunoscuti pana atunci. Drept urmare, Eugenie decide sa il ajute cum poate pe Charles sa plece in Indii pentru a face avere, dandu-i acestuia cei cativa bani de aur primiti in dar, anual, de la tatal ei. Acesta din urma afla de risipa facuta de fiica si decide sa o pedepseasca, hranind-o numai cu paine si apa.

Opt ani mai tarziu, Charles revine in Franta, insa sperantele lui Eugenie de a-l revedea sunt spulberate atunci cand primeste o simpla informare din partea lui, in care isi anunta casatoria cu fiica unei familii nobile si bogate. Resemnata, Eugenie va trai pana la sfarsitul vietii in izolare, facand fapte caritabile.

Desi Eugenie este personajul central al romanului, memorabil a ramas si portretul pe care Balzac i-l face lui Felix Grandet, unul dintre cele mai bine realizate tipuri de avar din literatura universala.

Romanul lui Balzac a fost ecranizat in repetate randuri, incepand cu pelicula The Conquering Power, regizata de irlandezul Rex Ingram in 1921. A urmat adaptarea italiana Eugenia Grandet, realizata, in 1946, de Mario Soldati. Cea mai recenta adaptare cinematografica a romanului este filmul omonim din 1993, regizat de Jean-Daniel Verhaeghe, cu Alexandra London in rol principal, potrivit imdb.com. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Irina Giurgiu)