Calea şi urmaşul
1 Dumnezeu merge cu un om atata vreme cat si el merge cu Dumnezeu pe calea Lui, pe singura cale care este Iisus.
Dumnezeu locuieste undeva atata vreme cat El este in inima si in casa Singurul Stapan ascultat si iubit.
Indata ce omul rupt de unitatea frateasca incepe sa umble pe caile alese de inima sa neascultatoare si []1 Dumnezeu merge cu un om atata vreme cat si el merge cu Dumnezeu pe calea Lui, pe singura cale care este Iisus.
Dumnezeu locuieste undeva atata vreme cat El este in inima si in casa Singurul Stapan ascultat si iubit.
Indata ce omul rupt de unitatea frateasca incepe sa umble pe caile alese de inima sa neascultatoare si straine de Domnul, tinand cu tarie la implinirea dorintelor sale firesti, Hristos Domnul il paraseste si Se retrage. Se duce in inima si in casa unde este ascultat si iubit. i-l lasa pe om singur.2 Omul pornit la inceput cu Dumnezeu, dar ramas pe drum singur, fara El, se insala si se lauda zadarnic, cu ceea ce el nu mai are demult.
Ba se lauda cu atat mai tare cu cat are tot mai putin din ceea ce predica.
O, ce stare jalnica este aceasta.3 Cu laudarosii si cu ingamfatii, Domnul nu umbla niciodata, acestia nu merg pe Calea Lui, cu cei plini de ei insisi si de neascultare, Domnul nu poate locui.
Cu cei care dispretuiesc pe altii si rad de alti credinciosi, Domnul nu poate sta.
La cei care cauta sa tulbure si sa dezbine Lucrarea, Domnul nu ramane.
Pe acestia Domnul ii lasa sa umble singuri si sa faca ce vreau, fara El. Atunci satana ii ia sub stapanirea lui si ii ajuta sa faca slujba lui cea rea.4 Fiecare sarbatoare capata pentru sufletul credincios un pret totdeauna nou si totdeauna frumos. Fiindca trairea puternica a intelesului sarbatorii este bucurie si inaltare, este cutremur si mangaiere, este lumina si intarire sufleteasca.
Toate acestea aducandu-i si pastrandu-i vie si rodnica partasie cu Dumnezeu si cu Biserica Sa cea vie si eterna.5 Sa ne obisnuim adanc in pregatirea sufleteasca pe care ne-o cere apropierea fiecarei sarbatori.
Nimic nu trebuie sa uitam din tot ce este nevoie sa se lepede sau ei sa se innoiasca pentru Ziua Praznicului. Din tot ceea ce trebuie, sa se aprinda sau sa se arda sa se uite sau sa se aminteasca intr-o astfel de zi mare.
Caci aceasta este si rostul pentru care a fost randuita de Dumnezeu si de marii Lui oameni sfinti, Ziua Praznicului; Ziua oricarui praznic sfant.6 Rabdati cu Domnul Iisus si voi, cu intelegere si cu tacere, pe cei din familia voastra care va batjocoresc si va socotesc ca sunteti o ocara pentru neamul lor, lepadand numele vostru ca ceva rau (Luca 6, 22).
Va veni vremea cand multi dintre ei vor multumi lui Dumnezeu ca voi ati ramas in credinta tari si statornici.
Fiindca adevarata cinste a unui neam sunt numai fiii cei buni si drepti din mijlocul lui.7 Va veni vremea cind toti oamenii vor vedea ca voi cei credinciosi ati fost cinstea familiei voastre. Cinstea intregii tari. Cinstea omenirii intregi. i cinstea lui Hristos (Isaia 53, 11; 2 Tes. 5, 1-10).
Numai sa ramaneti tari in credinta si sfinti in umblare.8 Din respect si din iubire pentru Mama Sa Domnul Iisus i-a purtat ei si grija trupeasca, asezand-o cand a trebuit sa plece in propovaduire, la adapostul unei familii apropiate (a lui Cleopa Ioan 19, 25). i a incredintat-o ucenicului apropiat (lui Ioan) cand a trebuit sa plece la Tatal.
Caci El plecand ea ramanea fara nimeni pe pamant.
Cata sfanta grija a avut Domnul de sfanta Lui Mama, si El ne invata si pe noi sa avem o astfel de grija de parintii nostri.9 A fost o vreme cand nici chiar cei ce locuiau in Capernaum cu Iisus, si nici rudeniile Sale nu credeau in El.
S-a mai spus ca atunci cand esti prea aproape de un mare munte sau de o mare lumina nu le poti vedea.
Uneori prea marea apropiere departeaza.10 A crede, nu este un lucru usor ci un lucru foarte greu.
Daca ar fi usoara credinta, toti ar fi credinciosi si atunci nu ar fi prea mare lucru ca cineva sa traiasca cu fapta o viata de slujitor devotat lui Hristos. i biruitor al pacatului.
Dar prin numarul mic al celor care traiesc cu putere si statornicie pana la capat, credinta cea vie si adevarata se vede ce rara si grea este aceasta.
De aceea si...
Dumnezeu locuieste undeva atata vreme cat El este in inima si in casa Singurul Stapan ascultat si iubit.
Indata ce omul rupt de unitatea frateasca incepe sa umble pe caile alese de inima sa neascultatoare si []1 Dumnezeu merge cu un om atata vreme cat si el merge cu Dumnezeu pe calea Lui, pe singura cale care este Iisus.
Dumnezeu locuieste undeva atata vreme cat El este in inima si in casa Singurul Stapan ascultat si iubit.
Indata ce omul rupt de unitatea frateasca incepe sa umble pe caile alese de inima sa neascultatoare si straine de Domnul, tinand cu tarie la implinirea dorintelor sale firesti, Hristos Domnul il paraseste si Se retrage. Se duce in inima si in casa unde este ascultat si iubit. i-l lasa pe om singur.2 Omul pornit la inceput cu Dumnezeu, dar ramas pe drum singur, fara El, se insala si se lauda zadarnic, cu ceea ce el nu mai are demult.
Ba se lauda cu atat mai tare cu cat are tot mai putin din ceea ce predica.
O, ce stare jalnica este aceasta.3 Cu laudarosii si cu ingamfatii, Domnul nu umbla niciodata, acestia nu merg pe Calea Lui, cu cei plini de ei insisi si de neascultare, Domnul nu poate locui.
Cu cei care dispretuiesc pe altii si rad de alti credinciosi, Domnul nu poate sta.
La cei care cauta sa tulbure si sa dezbine Lucrarea, Domnul nu ramane.
Pe acestia Domnul ii lasa sa umble singuri si sa faca ce vreau, fara El. Atunci satana ii ia sub stapanirea lui si ii ajuta sa faca slujba lui cea rea.4 Fiecare sarbatoare capata pentru sufletul credincios un pret totdeauna nou si totdeauna frumos. Fiindca trairea puternica a intelesului sarbatorii este bucurie si inaltare, este cutremur si mangaiere, este lumina si intarire sufleteasca.
Toate acestea aducandu-i si pastrandu-i vie si rodnica partasie cu Dumnezeu si cu Biserica Sa cea vie si eterna.5 Sa ne obisnuim adanc in pregatirea sufleteasca pe care ne-o cere apropierea fiecarei sarbatori.
Nimic nu trebuie sa uitam din tot ce este nevoie sa se lepede sau ei sa se innoiasca pentru Ziua Praznicului. Din tot ceea ce trebuie, sa se aprinda sau sa se arda sa se uite sau sa se aminteasca intr-o astfel de zi mare.
Caci aceasta este si rostul pentru care a fost randuita de Dumnezeu si de marii Lui oameni sfinti, Ziua Praznicului; Ziua oricarui praznic sfant.6 Rabdati cu Domnul Iisus si voi, cu intelegere si cu tacere, pe cei din familia voastra care va batjocoresc si va socotesc ca sunteti o ocara pentru neamul lor, lepadand numele vostru ca ceva rau (Luca 6, 22).
Va veni vremea cand multi dintre ei vor multumi lui Dumnezeu ca voi ati ramas in credinta tari si statornici.
Fiindca adevarata cinste a unui neam sunt numai fiii cei buni si drepti din mijlocul lui.7 Va veni vremea cind toti oamenii vor vedea ca voi cei credinciosi ati fost cinstea familiei voastre. Cinstea intregii tari. Cinstea omenirii intregi. i cinstea lui Hristos (Isaia 53, 11; 2 Tes. 5, 1-10).
Numai sa ramaneti tari in credinta si sfinti in umblare.8 Din respect si din iubire pentru Mama Sa Domnul Iisus i-a purtat ei si grija trupeasca, asezand-o cand a trebuit sa plece in propovaduire, la adapostul unei familii apropiate (a lui Cleopa Ioan 19, 25). i a incredintat-o ucenicului apropiat (lui Ioan) cand a trebuit sa plece la Tatal.
Caci El plecand ea ramanea fara nimeni pe pamant.
Cata sfanta grija a avut Domnul de sfanta Lui Mama, si El ne invata si pe noi sa avem o astfel de grija de parintii nostri.9 A fost o vreme cand nici chiar cei ce locuiau in Capernaum cu Iisus, si nici rudeniile Sale nu credeau in El.
S-a mai spus ca atunci cand esti prea aproape de un mare munte sau de o mare lumina nu le poti vedea.
Uneori prea marea apropiere departeaza.10 A crede, nu este un lucru usor ci un lucru foarte greu.
Daca ar fi usoara credinta, toti ar fi credinciosi si atunci nu ar fi prea mare lucru ca cineva sa traiasca cu fapta o viata de slujitor devotat lui Hristos. i biruitor al pacatului.
Dar prin numarul mic al celor care traiesc cu putere si statornicie pana la capat, credinta cea vie si adevarata se vede ce rara si grea este aceasta.
De aceea si...
