RĂMÂI CU NOI, CĂ SPRE SEARĂ ESTE ŞI ZIUA S-A PLECAT
Un drumet strain s-a alaturat de ei si i-a intrebat despre ce vorbesc si de ce sunt intristati. Acest calator era Domnul, dar ochii lor erau tinuti, sa nu-L cunoasca .
Cei doi invatacei I-au raspuns cu mirare cum de numai El singur nu stie cele ce s-au petrecut cu Iisus Nazarineanul. Atunci Calatorul adica Domnul i-a dojenit, aratandu-le ca Hristos trebuie sa patimeasca, precum au grait proorocii; si, incepand de la Moise si de la toti prorocii, le talcuia lor Scripturile ce erau pentru El (Lc 24, 24-27).
Ascultand invataceii cu inima aprinsa talcuirea Scripturilor, ajunsera, cam pe la apusul soarelui, in fata casei lor din Emaus. Domnul Se facu ca si cum ar vrea sa mearga mai departe .
Dar invataceilor le-ar fi cazut asa de greu sa se desparta de Calatorul acesta ce picurase atata lumina si nadejde in noaptea sufletului lor. De aceea ii zisera: Ramai cu noi, caci catre seara este si ziua s-a plecat . i a intrat Iisus, sa ramana cu dansii (Lc 24. 29).
O casa mica si saraca era locuinta invataceilor si tot asa fu pregatita si cina: o cina de oameni saraci. Mantuitorul se aseza in fruntea mesei si, cu toate ca datina era ca stapanul casei sa binecuvanteze masa si mancarea, Domnul Isi ridica mainile Sale peste painea intinsa si o binecuvanta. Dar in aceasta clipa a binecuvantarii, ochii invataceilor se deschisesera . In felul cum a binecuvantat painea, in vocea cea dulce si placuta, invataceii cunoscura indata pe Mantuitorul si cazura la picioarele Lui, spre a I se inchina. Dar in aceste clipe, Domnul Se facu nevazut. i au zis invataceii unul catre altul: Au nu era inima noastra arzand intru noi cand ne graia pe cale si ne talcuia Scripturile? . i sculandu-se chiar in ceasul acela, au...