ÎNDOIALA: „DACĂ EŞTI…” (Matei 4, 3)
De ce Domnul ingaduie ispitirea noastra? Pentru incercarea sinceritatii, a credintei, a iubirii si rabdarii noastre spre crestere duhovniceasca. Ispita, prin constiinta treaza, dezvaluie si inmulteste harul in noi, prin ea devenim destoinici in lucrarea cea buna, mangaiem pe altii spre biruinta; si minunat este a birui pe dusmanul cel mai crud al omenirii spre slava lui Dumnezeu biruind El pe satana prin oameni cucernici ce se nevoiesc in El.
Retragerea in singuratate nu ne scuteste de a fi ispititi. O poate chiar favoriza. Domnul Iisus a fost ispitit in pustie. Nu totdeauna postul si rugaciunea indeparteaza pe ispititorul. Domnul Iisus le practica pe deplin, si postul si rugaciunea, si totusi satana a inceput sirul ispitirilor Sale, aruncand indoiala asupra calitatii Sale de Fiu al lui Dumnezeu; siret, cautand si folosind text biblic rostit de Tatal la Botezul Domnului, unde sfarsea marturia cereasca, lansand o dubla ispitire, anume indoiala si impotrivirea: Daca esti Fiul lui Dumnezeu . Indoiala il satisface pe satana, dupa care arunca erezia; indoiala apare ca o ingrijorare sfanta privind calitatea de Fiu al lui Dumnezeu; se pune la indoiala textul clar al Bibliei: Tu esti Fiul Meu (Ps 2, 7); satana contrazice experienta noastra spirituala; satana pune la indoiala existenta lui Hristos ca Fiu de Dumnezeu; pune la indoiala constiinta launtrica a Domnului Iisus; arunca indoiala asupra unui caracter desavarsit; arunca indoiala asupra dreptului nostru de copii ai lui Dumnezeu; ataca duhul nostru copilaresc; ataca onoarea Tatalui nostru Ceresc; ataca mangaierea si puterea bucuriei de a ne numi membrii familiei ceresti, cautand sa ne rapeasca dreptul de copii ai lui Dumnezeu (cf. In 1, 12), sa ne faca orfani si goi, saraci si mizerabili, ca sa ne impiedice rugaciunea Tatal nostru , daca punem la indoiala dreptul de copii ai lui Dumnezeu (cf. Lc 22, 42) si sa ne destrame prin atacurile sale. Atacul indoielii se sprijina pe...