In Numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin! Doua cuvinte si doua porunci sfinte ne-au venit de la inceput in gand; cele doua porunci, dintre care una spune: Toata suflarea sa laude pe Domnul! , si cea de-a doua, care spune: Toata ziua sa ne invatam dreptatea Ta! . Sunt pentru prima data in []In Numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin!Doua cuvinte si doua porunci sfinte ne-au venit de la inceput in gand; cele doua porunci, dintre care una spune: Toata suflarea sa laude pe Domnul! , si cea de-a doua, care spune: Toata ziua sa ne invatam dreptatea Ta! .

Sunt pentru prima data in acest sfant locas al lui Dumnezeu si traiesc pentru prima data in viata mea, dupa multi, multi ani, o atmosfera atat de minunat duhovniceasca si crestineasca cum am trait astazi in acest sfant locas.

Se reediteaza in chip fericit starea celor dintai crestini, cand parintii Bisericii, in mijlocul poporului si turmei peste care i-a pus Duhul Sfant priveghetori si pastori, [sunt] impreuna cu turma, in sfanta casa a lui Dumnezeu, in sfanta zi a sarbatorii inchinate Domnului si-n acest sfant cuvant de invatatura si de lauda pe care ni-l imparte noua sfanta Biserica de la inceput si pana astazi. Retraim un fenomen fericit. Momente din viata primilor crestini. Ce fericiti trebuie sa fie acei pastori care au o turma asa de frumoasa, de ascultatoare, de credincioasa! i ce fericita trebuie sa fie o astfel de turma care are in fruntea sa astfel de pastori!Multumesc lui Dumnezeu, asa ca batranul Simeon candva, si pot spune fericit: acum slobozeste pe robul Tau, Stapane, in pace, ca vazura ochii mei mantuirea poporului nostru, care consta in aceasta sfanta si divina apropiere si colaborare intre pastorii credinciosi si turma credincioasa. Cred din toata inima mea ca acest fel de lucru sfant, aceasta dulce si cereasca apropiere intre pastori si turma, aceasta sfanta si divina colaborare intre turma si pastori este cheia salvarii si mantuirii noastre, a tuturor.

Noi ne iubim din toata inima poporul nostru si ne iubim credinta noastra. Cate vremuri vitrege au trecut peste hotarele noastre, peste stramosii nostri, peste aceste meleaguri sfinte, care au in tarana lor osemintele sfintilor nostri inaintasi si au in cerurile de deasupra noastra sufletele inaintasilor nostri sfinti! In acest sfant tezaur si-n aceste sfinte comori sta secretul mantuirii noastre, al supravietuirii noastre si al izbavirii noastre si ca neam, si ca credinta.

Multumim lui Dumnezeu din toata inima pentru zile ca acestea. Multumim si trebuie sa multumim neincetat Dumnezeului nostru pentru astfel de pastori binecuvantati care au gandit cu atat de adanc simt de raspundere si cu asa de calda si intelegatoare iubire parinteasca anume care este mijlocul cel mai fericit de a cultiva dragostea de Dumnezeu si dragostea de neam in sufletele noastre si ale generatiilor care urmeaza.

Sunt fericit si din toata inima multumesc lui Dumnezeu ca, intre cei doi, trei batrani care mai suntem aici trecuti de varsta biblica, vedem sute si sute de fete tinere, ochi inteligenti, fete curate, suflete pline de dragoste de Dumnezeu, in care sta viitorul patriei noastre, viitorul credintei noastre, viitorul fericit al Bisericii si al invataturii care ne-a ramas noua de la inaintasii nostri.

Suntem fericiti pentru astfel de initiative si trebuie sa ne rugam neincetat lui Dumnezeu pentru acele capete luminate ale parintilor nostri, ale indrumatorilor Bisericii noastre care au initiat aceasta frumoasa strangere de fiecare duminica dupa-masa, in care si lauda lui Dumnezeu, si invatatura sfanta se impletesc impreuna, pentru a ne zidi sufleteste si pentru a ne ajuta ca, de fiecare data, de la astfel de intalniri si de petreceri duhovnicesti, sa ne intoarcem mai buni, mai credinciosi, mai hotarati pentru a fi cu adevarat asa cum ne invata Biserica noastra si cum ne cere Evanghelia Mantuitorului nostru: oameni vrednici in toate privintele, cetateni harnici si cinstiti, parinti si copii binecuvantati si credinciosi, frati si surori cu fratii si surorile noastre, devotati, iubitori, gata sa ajutam totdeauna pe cel in necaz si gata sa participam totdeauna si la orice bucurie. Caci necazul impartasit scade cu jumatate; bucuria impartasita creste cu jumatateAm fost asa de fericit ca, de azi dimineata, ascultand si participand la laudele Domnului, dupa porunca: Toata suflarea sa laude pe Domnul , am ajuns si in dupa-masa aceasta sa auzim un cuvant asa de limpede de invatatura, care ne reaminteste permanent de cele doua stari, de cele doua cai pe care ni le pune totdeauna in fata noastra Sfantul Cuvant al lui Dumnezeu: calea vietii si calea mortii. Alegerea binelui si alegerea raului. Viata vesnica pentru cel care asculta si pedeapsa vesnica pentru cel care nu asculta. In cele doua parti ale Sfintelor Scripturi care s-au citit clar astazi, din pericopa din Apostol si din cea din Sfanta Evanghelie, ambele cai au fost infatisate inca o data asa de frumos.

In Sfanta Evanghelie se vorbeste despre primii patru apostoli chemati de Domnul. Daca ne uitam cu atentie la felul cum au fost ei alesi si chemati, vom vedea ca Andrei si Petru au fost vazuti de Mantuitorul in timp ce aruncau mrejele. Ce moment important, care L-a determinat pe Mantuitorul sa-i aleaga! Din felul cum il vezi pe cineva muncind, cu tragerea de inima, cu priceperea pe care vezi ca le are muncind, din acestea il cunosti daca este un om vrednic sau nu. i, cand vrei sa alegi pentru o slujba inalta pe cineva, uita-te cum S-a uitat Mantuitorul si i-a vazut pe Andrei si pe Petru cum aruncau ei mrejele. Cum erau ei de atasati de munca lor, de cufundati in munca aceasta si de cuprinsi in dorinta de a face cat mai fericit aceasta munca. Dupa aceasta i-a ales Mantuitorul. Pe ceilalti doi i-a vazut carpind mrejele cu tatal lor. De felul cum colaboram cu parintii nostri, cum suntem gata sa ne ajutam parintii, cum suntem gata sa participam la munca de ajutorare si de intretinere a parintilor nostri, Dumnezeu ne crede in stare sa fim vrednici pentru munca cea mai larga de ingrijire si de ajutare a batranilor Bisericii, a tineretului Bisericii si a celor ce au diferite nevoi de ajutorul nostru.

Se spune ca Domnul l-a ales pe Moise ca pastor al poporului Israel dintr-o intamplare asemanatoare cu cea in care Mantuitorul i-a ales pe primii patru apostoli. Dupa fuga din Egipt, Moise a ajuns pastor in Madian. A ajuns pastor la oi. Intr-o zi, un mielusel s-a desprins de turma. A fugit mieluselul peste dealuri si peste vai. i Moise a lasat toata turma impreuna singura si s a luat la fuga, sa ajunga mieluselul si sa vada de ce fuge acest mielusel, ce trebuinta are de alearga si o paraseste pe mama lui si paraseste turma, si alearga peste dealuri si vai. i, cand a ajuns mieluselul la un izvor de apa, s-a adapat mult si a fost fericit. i cand Moise l-a vazut cat de insetat era, s-a condamnat pe sine insusi si a zis: Doamne, de ce n-am fost eu mai atent fata de acest mielusel? De ce l-am lasat sa sufere atat de mult? . Insa Domnul, vazand dragostea lui pentru un singur mielusel insetat, pentru o singura fiinta chinuita, a zis: Acesta va fi ales sa fie conducatorul poporului Meu . i ce minunat a pastorit Moise poporul lui Dumnezeu!In felul acesta, din lucrurile marunte si din cele mici, Dumnezeu vede daca un om este in stare si de cele mari. Daca vede in inima noastra dragoste fata de semenii nostri, mila fata de cei lipsiti, atasament si grija de parintii nostri, iubire fata de munca, lucru cinstit de care suntem insufletiti si atasati, aceasta este, pentru El, totdeauna un semn ca noi vom fi vrednici sa fim incredintati si cu pastorirea unor suflete, si cu a unor lucruri si a unor comori mai mari inaintea lui Dumnezeu.

Cand a fost ales Iosua, se spune in legendele poporului evreu asa:Moise s-a apropiat de sfarsit si el a spus: Doamne, oare cine ma va inlocui pe mine in slujba aceasta de a conduce acest popor atat de numeros, atat de minunat, dar cu atat de multe trebuinte? i Dumnezeu i-a zis lui Moise: Din tot poporul, alege o mie de oameni, cei mai buni dintre toti membrii poporului acestuia. i, cand Moise a ales o mie, s-a dus si a spus: Doamne, i-am ales. Acum, din mijlocul celor o mie dintre cei mai buni, alege o suta, cei mai buni.

Moise a ales o suta si a zis: Doamne, i-am ales. Acum alege zece din cei o suta, pe cei mai buni.

Cand a ales zece, i-a infatisat inaintea Domnului si Domnul i-a zis: Acum alege din mijlocul celor zece pe unul, cel mai bun. i, cand l-a ales, l-a trimis, zicandu-i: Acum du-te in tot poporul acesta, in multimea sutelor de mii din tot...