Sărbătoarea martiriului Sfântului Ioan Botezătorul
Preacuviosi si Preacucernici Parinti,Iubiti credinciosi si credincioase, cititori si cititoare,Sarbatoarea martiriului Sfantului Ioan Botezatorul are o evidenta argumentare scripturistica. Despre momentul in discutie vorbesc Sfintii Evanghelisti Matei (14, 1-12), Marcu (6, 14-29) si Luca (9, 7-9 si 3, 19-21). Esential este faptul ca ei sunt in deplin acord in privinta evenimentului relatat, cu care se incheie istorisirile evanghelice despre Sfantul Ioan Botezatorul.
Praznicul este la fel de vechi precum cel inchinat nasterii sale. Desi taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul a avut loc inaintea Pastilor iudaice (14 Nissan), Biserica a ales 29 august ca zi de praznuire, zi in care a fost sfintita biserica ridicata deasupra mormantului sau in Sevasta, capitala Samariei.
Irod (4 i.
Hr. 39 d.
Hr.), cunoscut sub numele de Irod Antipa, de numele caruia se leaga martiriul Sfantului Ioan Botezatorul, a fost unul dintre fiii lui Irod cel Mare. Stapanea peste Galileea si Pereea, cam a patra parte din regatul de odinioara al lui Israel.
Irodiada era nepoata si sotia lui Filip, fratele vitreg al lui Irod, deci cumnata lui Irod. De asemenea, era fiica lui Aristobul, un alt fiu al lui Irod cel Mare. Comportamentul ei se arata a fi asemenea celui al Izabelei, sotia lui Ahab, vinovata de omorarea lui Nabot (III Regi 21, 5-15).
Contextul intemnitarii Sfantului Ioan Botezatorul, pe langa cel politic, are doua motive: autoritatea sa morala asupra conationalilor multimea il socotea pe el ca prooroc (Matei 14, 5) si faptul ca in mod public condamna legatura adulterina si incestuoasa dintre Irod si Irodiada, mustrandu-l pe Irod: Nu ti se cuvine s-o ai de sotie , caci ea era femeia lui Filip, fratele sau (Matei 14, 3-4).
Desigur, ne-am putea gandi ca la iudei se admitea casatoria intre cumnati, casatorie numita de levirat, ceea ce ar reprezenta o circumstanta atenuanta. Insa aceasta casatorie impunea niste conditii speciale ca sa se poata realiza (Deuteronomul 25, 5-10): daca fratele cel mai mare se casatorea si murea fara sa aiba mostenitori, atunci unul dintre fratii mortului, cumnat al sotiei raposatului, trebuia sa o ia de sotie. Si aceasta ingaduinta era randuita de Legea lui Moise pentru a se ridica urmasi raposatului. Primul copil nascut din aceasta noua casatorie era socotit ca fiind mostenitorul celui plecat dintre cei vii, motiv pentru care ii purta numele si era indreptatit sa pretinda mostenirea. Numai in aceste conditii era, asadar, permisa o casatorie de aceasta natura. Altfel, nu.
In cazul Irodiadei si al lui Irod Antipa nu era vorba despre o atare situatie. Stim ca Filip traia si avea chiar si un mostenitor, pe Salomeea, care a dansat in fata lui Irod Antipa. Practica un dans oriental cu diferite miscari ale corpului, prin care a reusit sa-i impresioneze pe participantii la festinul lui Irod.
Data fiind atitudinea Sfantului Ioan fata de legatura nepermisa dintre cei doi, Irodiada il ura si voia sa-l omoare (Marcu 6, 19). Dupa cum vedem, conflictul dintre ei este prezentat in Sfintele Evanghelii cu economie de cuvinte. Daca in prima parte a relatarilor Irod s-a aratat a fi un sustinator fervent al Sfantului Ioan, cu care in anumite momente se si sfatuia, dupa cum spune Sfantul Matei, in cele din urma, noteaza Sfantul Marcu, s-a intors impotriva lui, aruncandu-l in inchisoarea Macherus, nunita si Fortareata neagra .
Oferind Irod o petrecere prietenilor sai cu ocazia aniversarii zilei sale de nastere, zi cu bun prilej (Marcu 6, 21), fiica Irodiadei, Salomeea, a dansat in mijlocul oaspetilor, daca tinem seama ca, dupa obiceiul oriental, masa se servea intr-un anume fel, in grupuri laterale, mijlocul ramanand liber , adica in fata publicului prezent, dans care a placut mult atat lui Irod, cat si barbatilor participanti. Protocolul impunea ca la astfel de ospete sa fie prezenti numai barbati. Serbarea zilei de nastere avea o sorginte faraonica, pentru ca in Sfanta Scriptura se mentioneaza ca doar faraonul Egiptului isi serba ziua de nastere.
Imbatat de frumusetea dansului, dar si de bauturile ametitoare, Irod i-a fagaduit cu juramant sa-i dea Salomeei, fara intarziere, orice va cere, pana la jumatate din regat (Marcu 6, 23). Fara indoiala, juramantul isi are solemnitatea lui. De aceea se recomanda sa-l folosim numai atunci cand nu se poate marturisi adevarul pe alte cai.
Clipa de slabiciune a lui Irod a fost speculata, pentru ca Salomeea, indemnata fiind de mama sa, a zis: Vreau sa-mi dai indata, pe...