Spun cel mai greu cuvânt
N-am vrut intaietate, mi-e martor Dumnezeu n-as fi-ndurat pentru-asta un ceas din chinul meu,n-am vrut cu nimeni cearta de vorbe fara rost,ci apar adevarul asa cum stiu c-a fost.
N-am vrut sa fac partida, nu vreausi nu voi vrea,ci vreau sa-mi tin statornic si dreptcredinta mea.
Nu m-am atins de-avutul nici celui mai hain,ci vreau solia sfanta cum mi-am primit s-o tin,cum stiu ca ne-a lasat-o inaintasul sfantpe patul mortii sale cu ultimu-i cuvant.
N-am vrut nici sa ma apar, oricat am fost calcat,ci nu pot sa-mi las steagul pe care am jurat,caci am o constiinta si-n fata Celui Sfantam sa raspund odata de-un bun si-un legamant.
Eu stiu cum ne-a fost calea,caci de copil am statla cot cu-naintasul si-alaturi am luptat;el m-a-nvatat: asa e, asa sa stii sa spui,Hristos asa-ti va cere raspuns in fata Lui.
De-aceea strig, de-aceea nu voi tacea nicicand;cum as scapa de-osanda dac-as trada tacand?Cum as scapa cand, astazi, vad bine ca se vreastricata-nvatatura asa cum n-a fost ea?Schimbata calea Oastei, schimbat al ei duh bunsi rostul ei si tinta,iar eu sa nu vi-o spun?Sa tac? Sa nu le apar trezind pe fratii mei? Dar cum as fi-atunci fata de Domnul si de ei?N-am interes, nu caut nici laude, nici bani,nu m-au tocmit in slujba nici prieteni, nici dusmani,nu urmaresc castiguri din drumul sfant sa-mi fac,n-am fost bogat vreodata, dar azi sunt mai sarac.
Sunt invatat cu foamea si munca cea mai grea,nu tin la-mbracamintea si nici la viata mea,nici nu tin la parerea ce lumii i-o trezesc,eu cinstea ce sta-n haine putin o pretuiesc.
Nimic n-am ce sa-mi apar nici prieteni,nici idei,mai scump mi-e Adevarul ca toti cei scumpi ai mei.
Nu sunt gelos pe nimeni, oricat ar fi-nzestrat,caci fiecare-si are raspunsul lui de dat.
Nu contrazic pe nimeni, nu asta urmaresc,ci apar pan-la moarte un bun nepamantesc.
Nu fac vreo nedreptate nici celui mai strain,ci lupt sa-mi apar fratii de-abateri si dezbin.
Nu dusmanesc pe nimeni, oricat mi-ar fi vrajmas,ci vreau sa-mi nalt solia si steagul de ostas.
Nu vreau sa am nici prieteni, nici gandstrain de-ai mei,ci vreau, mergand cu fratii, sa fiu in tot ca ei.
Nu vreau sa iau nici plata, nici dar de la strain,mai bine rabd de foame decat cu ei sa-nchin.
Nu vreau s-aduc iscoade straine printre frati,nu vreau s-ascund ce curse ne-ntind cei vinovati,nu vreau sa seman ura n-au drept cei ce barfesc,nu-i nimenea pe lume sa nu pot sa-l iubesc;aduca-si fiecare aminte in ce fela fost fata de mine si eu fata de elNu vreau sa-mi apar viata, nici...