Tânărul ca elev
Dorind ca tinerii credinciosi sa creasca si sa devina niste oameni cu adevarat vrednici in toate privintele, am vrea ca sa-i ajutam sa se deprinda a alege, inca de la cea mai tanara varsta, calea cea mai buna pentru a ajunge oamenii cei mai vrednici si cinstiti in toate faptele lor. Numele bun este ca []Dorind ca tinerii credinciosi sa creasca si sa devina niste oameni cu adevarat vrednici in toate privintele, am vrea ca sa-i ajutam sa se deprinda a alege, inca de la cea mai tanara varsta, calea cea mai buna pentru a ajunge oamenii cei mai vrednici si cinstiti in toate faptele lor.
Numele bun este ca un vas foarte scump. Acest vas scump e frumos pretuit pana cade. Daca a cazut o data si s-a spart el nu mai are nici un pret. A devenit nefolositor si este aruncat cu durere la gunoi.
Tot asa si cu numele bun al cuiva. De aceea trebuie pazit si ferit de tot ce ar putea sa-l atinga. Caci numele bun odata pierdut, pierdut ramane pe totdeauna.
Deci, ne adresam tuturor tinerilor, caci orice fiu al parintilor sai ramane dator fata de ei pana la moarte.
Orice fiu al Bisericii sale ramane dator fata de Biserica sa pana la mormant. i orice fiu al patriei sale ramane dator fata de patria sa pana la sfarsit.
Aceste datorii fiecare tanar trebuie sa invete a le implini cinstit.
Totusi, noi ne-am preocupa si mai de aproape de tinerii credinciosi, mai mult decat toti ceilalti, sa fie cu adevarat traitori ai voii lui Dumnezeu. De orice varsta. In orice loc. i in orice vreme.
Vom incepe cu indatoririle pe care un tanar credincios le are ca elev. i-i vom aminti tanarului nostru frate si tinerei noastre surori, care sunt elevi, cea dintai dintre toate datoriile lor din vremea scolii: ca trebuie sa invete.
Trebuie sa invete cat mai bine, cat mai serios si cat mai mult din tot ceea ce le este necesar pentru viata. Lor si semenilor lor.
Nici un tanar credincios n-are voie sa fie cel din urma din clasa lui, ci fiecare are datoria sa invete in asa fel incat sa fie cel dintai, asa cum ne porunceste Cuvantul cel Sfant al Domnului (Tit 3, 14).
Fiecare elev credincios trebuie sa-L ia exemplu pe Domnul Iisus, despre Care este scris ca atunci cand era Copil crestea in intelepciune, fiind tot mai placut inaintea lui Dumnezeu si inaintea oamenilor, supus parintilor si, desigur, cel dintai si la invatatura (Lc 2, 51-52).
Mai ales cand elevul credincios are si parinti credinciosi, el trebuie cu atat mai mult sa deprinda mereu intelepciunea sfanta din tot ce il invata Cuvantul Domnului si cuvintele alor Sai, luand mereu exemplu de la cei care au fost in viata lor dintru inceput niste adevarati oameni de valoare.
Tanarul Isaac era copilul lui Avraam. Fiul credincios al unui tata credincios. El a crescut ascultator si atent la toate bune indrumari pe care le-a primit.
Nici una din lectiile primite el nu le-a nesocotit. Nici una din poruncile Domnului si ale parintilor sai el nu le-a calcat. i pentru ca a fost un fiu ascultator, a ajuns un parinte ascultat.
Pentru ca a fost un elev supus, a ajuns un invatator inalt. i pentru ca el a fost al lui Dumnezeu, si Dumnezeu a fost al lui (Fc 28, 13; Is 3,6; Mt 22, 32).
Dar eu nu spun numai despre Isaac, de Moise, de David si de altii din Vechiul Testament, care de mici, din copilaria lor, au fost niste fii si niste elevi credinciosi. Ci spun cu...
Numele bun este ca un vas foarte scump. Acest vas scump e frumos pretuit pana cade. Daca a cazut o data si s-a spart el nu mai are nici un pret. A devenit nefolositor si este aruncat cu durere la gunoi.
Tot asa si cu numele bun al cuiva. De aceea trebuie pazit si ferit de tot ce ar putea sa-l atinga. Caci numele bun odata pierdut, pierdut ramane pe totdeauna.
Deci, ne adresam tuturor tinerilor, caci orice fiu al parintilor sai ramane dator fata de ei pana la moarte.
Orice fiu al Bisericii sale ramane dator fata de Biserica sa pana la mormant. i orice fiu al patriei sale ramane dator fata de patria sa pana la sfarsit.
Aceste datorii fiecare tanar trebuie sa invete a le implini cinstit.
Totusi, noi ne-am preocupa si mai de aproape de tinerii credinciosi, mai mult decat toti ceilalti, sa fie cu adevarat traitori ai voii lui Dumnezeu. De orice varsta. In orice loc. i in orice vreme.
Vom incepe cu indatoririle pe care un tanar credincios le are ca elev. i-i vom aminti tanarului nostru frate si tinerei noastre surori, care sunt elevi, cea dintai dintre toate datoriile lor din vremea scolii: ca trebuie sa invete.
Trebuie sa invete cat mai bine, cat mai serios si cat mai mult din tot ceea ce le este necesar pentru viata. Lor si semenilor lor.
Nici un tanar credincios n-are voie sa fie cel din urma din clasa lui, ci fiecare are datoria sa invete in asa fel incat sa fie cel dintai, asa cum ne porunceste Cuvantul cel Sfant al Domnului (Tit 3, 14).
Fiecare elev credincios trebuie sa-L ia exemplu pe Domnul Iisus, despre Care este scris ca atunci cand era Copil crestea in intelepciune, fiind tot mai placut inaintea lui Dumnezeu si inaintea oamenilor, supus parintilor si, desigur, cel dintai si la invatatura (Lc 2, 51-52).
Mai ales cand elevul credincios are si parinti credinciosi, el trebuie cu atat mai mult sa deprinda mereu intelepciunea sfanta din tot ce il invata Cuvantul Domnului si cuvintele alor Sai, luand mereu exemplu de la cei care au fost in viata lor dintru inceput niste adevarati oameni de valoare.
Tanarul Isaac era copilul lui Avraam. Fiul credincios al unui tata credincios. El a crescut ascultator si atent la toate bune indrumari pe care le-a primit.
Nici una din lectiile primite el nu le-a nesocotit. Nici una din poruncile Domnului si ale parintilor sai el nu le-a calcat. i pentru ca a fost un fiu ascultator, a ajuns un parinte ascultat.
Pentru ca a fost un elev supus, a ajuns un invatator inalt. i pentru ca el a fost al lui Dumnezeu, si Dumnezeu a fost al lui (Fc 28, 13; Is 3,6; Mt 22, 32).
Dar eu nu spun numai despre Isaac, de Moise, de David si de altii din Vechiul Testament, care de mici, din copilaria lor, au fost niste fii si niste elevi credinciosi. Ci spun cu...
