„Eu mă voi bucura şi dincolo de mormânt …”
Dragii mei frati, surori, tineri si batrani, ma adresez tuturor cu cuvintele Parintelui Iosif, care a plecat din mijlocul nostru la 12 februarie 1938 si, cu sase luni inainte de plecarea lui, a spus: Dragii mei frati, nu va intristati ca clipa plecarii mele este aproape . El o simtea. Doar sase luni au mai fost, din septembrie si pana in februarie, cand el a plecat. Zice: Eu ma voi bucura si dincolo de mormant cand voi veti avea Cuvantul lui Dumnezeu Biblia , cartea de cantari si veti veni si la mormantul meu, cand veti putea, ca si acolo sa-L marturisiti pe Domnul . Noi nu putem merge la mormantul lui in fiecare zi, nici in fiecare an chiar (unii n-au fost niciodata si poate nici nu pot merge), dar sa stiti ca Parintele Iosif, cu duhul lui, este prezent in aceasta seara in mijlocul nostru. El este aici! Se bucura de dincolo de mormant de buna oranduiala, de dragostea frateasca, de ravna voastra si de jertfa pe care ati facut-o. Aceasta trambita de chemare a lui de acum cincizeci si trei de ani a pornit pe meleagurile tarii si el prin duhul a vazut ce vedeti fratiile voastre care sunteti aici prezenti. El se bucura de aceasta intalnire a noastra la un prilej de nunta duhovniceasca, fiindca el asta a visat-o in mintea si-n gandul, si-n sufletul lui. Asta a dorit-o el: ca romanul si crestinul sa se dezbaiere, sa se dezlege de carciuma si de toate nelegiuirile in care a trait si sa vina la picioarele Domnului Iisus, si sa traiasca o viata cu El asa cum noi incercam sa dam o pilda lumii de astazi, acelor oameni care n-au gustat cat este de bun Domnul; cat este de dulce Cuvantul lui Dumnezeu. Psalmistul spune: Mai dulce decat mierea, decat picurul din fagur este Cuvantul Tau in inima mea .
Asa este, fratilor! Dovada ca si voi ati parasit casele, odihna, linistea, ati dat bani pe masina, pe tren, ati ostenit si ati venit aici. Pentru ce? N-ati venit sa mancati si sa beti. Ati venit sa va umpleti sufletele de Domnul Iisus. Voi acum sunteti scolarii Duhului Sfant, dragii mei, asa cum bine au spus...