„Oastea Domnului ţine între oameni vechea rânduială. „
Au trecut 10 ani de fiintare a Ostii Domnului si, prin aceasta, de rodnica semanatura in ogorul tarii noastre. Lumea inca n-a prins ve stea aceasta. Este insa partea fap telor mari ca ele inca nu sunt cu noscute si intelese din capul locului. Pentru o lucrare cu adevarat man tuitoare, 10 ani sunt inca prea putini. Va mai []Au trecut 10 ani de fiintare a Ostii Domnului si, prin aceasta, de rodnica semanatura in ogorul tarii noastre. Lumea inca n-a prins ve stea aceasta. Este insa partea fap telor mari ca ele inca nu sunt cu noscute si intelese din capul locului. Pentru o lucrare cu adevarat man tuitoare, 10 ani sunt inca prea putini. Va mai trece vreme si lumea odata se va gasi inaintea unui fapt de care se va minuna si cu care se va mangaia. i crestinatatea, cand a iesit pe lume intaia oara, cine stia de ea? A trecut vreme pana ce lumea sa prinda de veste ca in mijlocul ei a rasarit un nou soi de oameni, care iau mai cu temei datoriile catre Dumnezeu si catre sufletul lor. Cand ea a ajuns sa cunoasca noutatea care s-a ivit in sanul ei, crestinatatea era departe si vrajmasia paganeasca nu avea ce-i mai face.
Daca alt asezamant ar fi facut ce a facut Oastea Domnului, ce surle s-ar fi intrebuintat pana acum pentru a slavi lucrul [sau] si a-i suna in toate laturile laudele! Caci desi [Oastea Domnului] mai are mult de facut, desi 10 ani sunt putini pentru marea lucrare a plamadirii sufletelor in strainate de Hristos, prin cheagul sfintelor Lui invataturi, totusi acesti 10 ani n-au trecut in vant. Ei au insemnat foarte mult si sunt numai putine asezaminte despre care sa putem rosti ce se cuvine a spune cu laude despre Oastea Domnului.
Noi ne uitam la asezaminte mult mai vechi, cum este, de pilda, Liga Culturala, despre care abia stii ca se afla pe lume, despre care nu auzi nimic, nici o fapta, decat doar ca tine o data pe an un congres. Incaltea, despre congresul de acum putin timp nici nu s-a auzit nimic.
Dar Oastea Domnului, in acesti 10 ani, a trait, s-a inradacinat, pli veste sufletele, lumineaza mintile, intinde stiinta de carte cum n-o stie face Ministerul colilor, cum nu izbutesc invatatorii cu uneltele lor. Oastea Domnului se gaseste in foarte multe parti ale tarii, avand alaturi de mari vrajmasi in coasta ei si mari prietenii, si frumoase cuceriri. Oastea Domnului izbuteste a domoli sufletele, a le curati de pacate, a le face sa se intoarca asupra lor, sa se sperie de intinarile la care au ajuns si sa doreasca cu ratirea. Ea pune randuiala in viata celor ce o primesc. A mantuit de betie si de cheltuieli netrebnice oameni pe care nimeni pana la ea nu-i putuse mantui. [ i] incercasera multi altii, cu mijloace mirenesti.
Ce n-au putut ei insa, poate Oastea Domnului cu mijloacele duhovnicesti pe care ea le gaseste in sanul Bisericii Ortodoxe si pe care le intrebuinteaza.
Fara indoiala, nu este aceasta o nascocire a ei. Sunt mijloacele care se gasesc in sanul Bisericii si fie care va ajunge la aceleasi roade, daca le va intrebuinta. Toata deo sebirea este ca unul e mai harnic si mai inimos si munceste; altul e mai lenevos si mai amortit si se lasa pe tanjala. Minunea este a lui Dumnezeu, nu a omului. Cum spu nea Sf. Pavel catre corinteni: Ce sunt eu? Ce este Petru? Ce este Apolo? Noi numai am udat, dar Dumnezeu a facut sa creasca (I Cor 3, 5-6).
Este numai lucrarea lui Dum nezeu si e spre lauda Lui fapta fara pereche in tara noastra pe care Oastea Domnului a putut o...
Daca alt asezamant ar fi facut ce a facut Oastea Domnului, ce surle s-ar fi intrebuintat pana acum pentru a slavi lucrul [sau] si a-i suna in toate laturile laudele! Caci desi [Oastea Domnului] mai are mult de facut, desi 10 ani sunt putini pentru marea lucrare a plamadirii sufletelor in strainate de Hristos, prin cheagul sfintelor Lui invataturi, totusi acesti 10 ani n-au trecut in vant. Ei au insemnat foarte mult si sunt numai putine asezaminte despre care sa putem rosti ce se cuvine a spune cu laude despre Oastea Domnului.
Noi ne uitam la asezaminte mult mai vechi, cum este, de pilda, Liga Culturala, despre care abia stii ca se afla pe lume, despre care nu auzi nimic, nici o fapta, decat doar ca tine o data pe an un congres. Incaltea, despre congresul de acum putin timp nici nu s-a auzit nimic.
Dar Oastea Domnului, in acesti 10 ani, a trait, s-a inradacinat, pli veste sufletele, lumineaza mintile, intinde stiinta de carte cum n-o stie face Ministerul colilor, cum nu izbutesc invatatorii cu uneltele lor. Oastea Domnului se gaseste in foarte multe parti ale tarii, avand alaturi de mari vrajmasi in coasta ei si mari prietenii, si frumoase cuceriri. Oastea Domnului izbuteste a domoli sufletele, a le curati de pacate, a le face sa se intoarca asupra lor, sa se sperie de intinarile la care au ajuns si sa doreasca cu ratirea. Ea pune randuiala in viata celor ce o primesc. A mantuit de betie si de cheltuieli netrebnice oameni pe care nimeni pana la ea nu-i putuse mantui. [ i] incercasera multi altii, cu mijloace mirenesti.
Ce n-au putut ei insa, poate Oastea Domnului cu mijloacele duhovnicesti pe care ea le gaseste in sanul Bisericii Ortodoxe si pe care le intrebuinteaza.
Fara indoiala, nu este aceasta o nascocire a ei. Sunt mijloacele care se gasesc in sanul Bisericii si fie care va ajunge la aceleasi roade, daca le va intrebuinta. Toata deo sebirea este ca unul e mai harnic si mai inimos si munceste; altul e mai lenevos si mai amortit si se lasa pe tanjala. Minunea este a lui Dumnezeu, nu a omului. Cum spu nea Sf. Pavel catre corinteni: Ce sunt eu? Ce este Petru? Ce este Apolo? Noi numai am udat, dar Dumnezeu a facut sa creasca (I Cor 3, 5-6).
Este numai lucrarea lui Dum nezeu si e spre lauda Lui fapta fara pereche in tara noastra pe care Oastea Domnului a putut o...
