TOȚI CEI APĂSAȚI
Toti cei apasati, Iisuse,de dureri amare,langa Crucea Ta se-adunasi asteapta alinare.
Tu le-ai mai ramas in lupteadapost si mangaiere,caci nu-i nimeni sa-nteleagane-nteleasa lor durere. Tu flamanzilor esti painesi-nsetatilor esti apa,reazem celor slabi si scutulcelor ce la Tine scapa,iar la cei ce-n noaptea mortiisi-a pacatelor suspina,Tu esti Singura Nadejdesi esti Singura Lumina. Fie-Ti mila, fie-Ti milade sarmanul []Toti cei apasati, Iisuse,de dureri amare,langa Crucea Ta se-adunasi asteapta alinare.
Tu le-ai mai ramas in lupteadapost si mangaiere,caci nu-i nimeni sa-nteleagane-nteleasa lor durere.
Tu flamanzilor esti painesi-nsetatilor esti apa,reazem celor slabi si scutulcelor ce la Tine scapa,iar la cei ce-n noaptea mortiisi-a pacatelor suspina,Tu esti Singura Nadejdesi esti Singura Lumina.
Fie-Ti mila, fie-Ti milade sarmanul care piereasteptandu-Ti ajutorulfrant de cazne si durere,de sub greul apasariisi necazului il scapa,la izvoarele luminiisi odihnei Tu-i adapa.
Sfarma lanturile uriisi ne ia a ei povara,Soarele iubirii iarasipeste noi fa-l sa rasara sa fim iarasi o credinta,o nadejde si-o simtire, De nimic n-avem o, Doamnelipsa-atat cat de iubire!Traian Dorz, din vol. Cantari Nemuritoare
Tu le-ai mai ramas in lupteadapost si mangaiere,caci nu-i nimeni sa-nteleagane-nteleasa lor durere. Tu flamanzilor esti painesi-nsetatilor esti apa,reazem celor slabi si scutulcelor ce la Tine scapa,iar la cei ce-n noaptea mortiisi-a pacatelor suspina,Tu esti Singura Nadejdesi esti Singura Lumina. Fie-Ti mila, fie-Ti milade sarmanul []Toti cei apasati, Iisuse,de dureri amare,langa Crucea Ta se-adunasi asteapta alinare.
Tu le-ai mai ramas in lupteadapost si mangaiere,caci nu-i nimeni sa-nteleagane-nteleasa lor durere.
Tu flamanzilor esti painesi-nsetatilor esti apa,reazem celor slabi si scutulcelor ce la Tine scapa,iar la cei ce-n noaptea mortiisi-a pacatelor suspina,Tu esti Singura Nadejdesi esti Singura Lumina.
Fie-Ti mila, fie-Ti milade sarmanul care piereasteptandu-Ti ajutorulfrant de cazne si durere,de sub greul apasariisi necazului il scapa,la izvoarele luminiisi odihnei Tu-i adapa.
Sfarma lanturile uriisi ne ia a ei povara,Soarele iubirii iarasipeste noi fa-l sa rasara sa fim iarasi o credinta,o nadejde si-o simtire, De nimic n-avem o, Doamnelipsa-atat cat de iubire!Traian Dorz, din vol. Cantari Nemuritoare
Sursa: Oastea Domnului
Vezi articolul complet pe Oastea Domnului