Duminica a 26-a dupa Rusalii Luca 12, 16-21 Desigur ca, la momentul zbaterii economice de acum nici nu se poate Evanghelie mai atent-vestitoare de mantuire ca aceasta pe care, in final de noiembrie, la vreme de Post al Nasterii Domnului, Biserica ne-a asezat-o in suflete. Un bogat cu sansa, cu roade in tarina, pe []Duminica a 26-a dupa Rusalii Luca 12, 16-21 Desigur ca, la momentul zbaterii economice de acum nici nu se poate Evanghelie mai atent-vestitoare de mantuire ca aceasta pe care, in final de noiembrie, la vreme de Post al Nasterii Domnului, Biserica ne-a asezat-o in suflete. Un bogat cu sansa, cu roade in tarina, pe care n-a muncit-o el, dupa ce-si umple hambarele isi umple si gandurile cu samanta mandriei si a nebuniei: vorbindu-si siesi, sufletului sau vorbeste ca de-acum e vremea lenevirii din prea plin. E timpul lui: Odihneste, mananca, bea, te veseleste (Lc 12, 15). Pe motivul sigurantei abun dentei pe multi ani.

Unui astfel de om Dumnezeu i Se face cunoscut prin certarea: Nebunule! Chiar in noaptea aceasta ti se va cere inapoi sufletul; si lucrurile pe care le-ai pregatit ale cui vor fi? (Lc 12, 20). Parca niciodata n-a vorbit Dumnezeu Creatorul astfel cu cel pe care l-a creat pentru mai mult decat bucuria hambarelor. Veti spune, si intr-un fel veti avea dreptate, ca ni s-a pus dinainte aceasta Evanghelie la vremea postului, ca sa intelegem ca suntem mai mult decat jupani ai burtii, mai mult decat stomac. Ca a sta in Hristos nu inseamna numai cunoastere (mistica), ci si tainica asceza, randuita postire pentru a vedea mai mult din bogatia sufletului Asa este, dar dincolo de toate suntem indemnati sa aflam ca, in nemurirea lui, sufletul nostru e mai presus decat orice bucurii consumiste. Ca a manca si a bea, dincolo de Liturghie, unde mancarea si bautura sunt mantuitoare, tin mai mult de lutul din noi, decat de partea de cer pe care Dumnezeu a daruit-o, bolta de asemanare cu cerul in care- i odihneste Chipul.

Teribila pagina contra consumismului modern, in care e om doar cel care consuma, e important (pentru stat, pentru institutii) doar acela care consuma produsul propus pe galantarele lumii acesteia in putrejune si...