S-a întâmplat în 27 aprilie 1872
S-a intamplat in 27 aprilie 1872: A murit Ion Heliade-Radulescu, scriitor, traducator, lingvist, publicist si om politic; primul presedinte al Academiei Romane (1867-1870); animatorul miscarii culturale romanesti pasoptiste; unul dintre initiatorii (1827) Societatii Literare si ai Societatii Filarmonice (1833); intemeietor al presei din ara Romaneasca: Curierul romanesc (1829), prima gazeta []The post S-a intamplat in 27 aprilie 1872 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 27 aprilie 1872 was first posted on aprilie 27, 2020 at 3:24 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.com S-a intamplat in 27 aprilie 1872: A murit Ion Heliade-Radulescu, scriitor, traducator, lingvist, publicist si om politic; primul presedinte al Academiei Romane (1867-1870); animatorul miscarii culturale romanesti pasoptiste; unul dintre initiatorii (1827) Societatii Literare si ai Societatii Filarmonice (1833); intemeietor al presei din ara Romaneasca: Curierul romanesc (1829), prima gazeta in limba romana aparuta in tara, Muzeu national (1836), Curier de ambe sexe (1837), care promova debuturile si traducerile, precum si valorificarea creatiei literare; ca membru al Guvernului provizoriu si al Locotenentei domnesti a avut o atitudine moderata. Ion Heliade-Radulescu, nascut pe 6 ianuarie 1802 la Targoviste, a fost un filolog desavarsit: poet, prozator, traducator, indrumator literar si animator cultural. Tatal, Ilie Radulescu, a fost capitan de potera, apoi a slujit o vreme ca polcovnic in armata ruseasca, dobandind si o oarecare avere: o mosie in judetul Ialomita si o casa in Bucuresti. Mama, Eufrosina (nascuta Danielopol), era dintr-o familie de negustori greci sau aromani stabiliti in Bucuresti. Heliade-Radulescu si-a inceput instructia in greceste, cu un dascal Alexe si abia la 10 ani invata sa citeasca romaneste pe o carte cu slove chirilice. La mosie citeste Alexandria, numeroase legende religioase si populara carte a lui I. Barac, Istorie despre Arghir cel frumos si Elena cea frumoasa si pustiita craiasa . Studiile grecesti si le-a continuat la Bucuresti apoi, din 1814, la Academia Domneasca de la Schitu Magureanu. Aici, prin dascalul grec Constantin Vardalah, Heliade-Radulescu capata primele notiuni de filosofie iluminista si cunoaste scrierile lui Voltaire, Rousseau, Montesquieu, Condillac, Destutt de Tracy. Retorica si poetica le invata dupa Boileau, La Harpe, Marmontel si Hugh Blair.
Din scoala greceasca i-a ramas si numele Eliad sau Eliade (dupa prenumele grecizat al tatalui), cu care a semnat multa vreme. In 1818 se muta la scoala romaneasca de la Sf. Sava , de curand infiintata de Gheorghe Lazar. La numai 18 ani, preda, alaturi de Lazar, aritmetica si geometria, iar dupa retragerea acestuia devine conducatorul scolii, avand printre elevi pe Stanciu Capataneanu, Grigore Plesoianu, N. Ruset, mai tarziu si pe viitorii sai adversari: Cezar Bolliac si Ion Ghica. A predat timp de 6 ani lectii de matematica, de gramatica romaneasca, cunostinte de filosofie si retorica. Chemat de Dinicu Golescu, participa, alaturi de Stanciu Capatineanu, la intemeierea Societatii Literare (1827), ale carei statute, redactate de el, cuprindeau, ca principale obiective, transformarea scolii de la Sf. Sava in colegiu, crearea de scoli primare satesti, editarea unor ziare in limba romana, incurajarea traducerilor din literatura universala, fondarea unui teatru national, reforme sociale antifeudale. La 1828 tipareste la Sibiu Gramatica romaneasca , prelucrata dupa un model francez; in anul urmator scoate Curierul romanesc , primul ziar aparut in ara Romaneasca.
Odata cu achizitionarea unei tipografii, incepe o bogata activitate editoriala, in care traducerile au intaietate. Cu rare exceptii, scriitorii afirmati in aceasta perioada au debutat sau si-au publicat principalele opere in Tipografia lui Eliad . Printre ei se afla Grigore Alexandrescu (ruda cu sotia lui...
S-a intamplat in 27 aprilie 1872 was first posted on aprilie 27, 2020 at 3:24 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.com S-a intamplat in 27 aprilie 1872: A murit Ion Heliade-Radulescu, scriitor, traducator, lingvist, publicist si om politic; primul presedinte al Academiei Romane (1867-1870); animatorul miscarii culturale romanesti pasoptiste; unul dintre initiatorii (1827) Societatii Literare si ai Societatii Filarmonice (1833); intemeietor al presei din ara Romaneasca: Curierul romanesc (1829), prima gazeta in limba romana aparuta in tara, Muzeu national (1836), Curier de ambe sexe (1837), care promova debuturile si traducerile, precum si valorificarea creatiei literare; ca membru al Guvernului provizoriu si al Locotenentei domnesti a avut o atitudine moderata. Ion Heliade-Radulescu, nascut pe 6 ianuarie 1802 la Targoviste, a fost un filolog desavarsit: poet, prozator, traducator, indrumator literar si animator cultural. Tatal, Ilie Radulescu, a fost capitan de potera, apoi a slujit o vreme ca polcovnic in armata ruseasca, dobandind si o oarecare avere: o mosie in judetul Ialomita si o casa in Bucuresti. Mama, Eufrosina (nascuta Danielopol), era dintr-o familie de negustori greci sau aromani stabiliti in Bucuresti. Heliade-Radulescu si-a inceput instructia in greceste, cu un dascal Alexe si abia la 10 ani invata sa citeasca romaneste pe o carte cu slove chirilice. La mosie citeste Alexandria, numeroase legende religioase si populara carte a lui I. Barac, Istorie despre Arghir cel frumos si Elena cea frumoasa si pustiita craiasa . Studiile grecesti si le-a continuat la Bucuresti apoi, din 1814, la Academia Domneasca de la Schitu Magureanu. Aici, prin dascalul grec Constantin Vardalah, Heliade-Radulescu capata primele notiuni de filosofie iluminista si cunoaste scrierile lui Voltaire, Rousseau, Montesquieu, Condillac, Destutt de Tracy. Retorica si poetica le invata dupa Boileau, La Harpe, Marmontel si Hugh Blair.
Din scoala greceasca i-a ramas si numele Eliad sau Eliade (dupa prenumele grecizat al tatalui), cu care a semnat multa vreme. In 1818 se muta la scoala romaneasca de la Sf. Sava , de curand infiintata de Gheorghe Lazar. La numai 18 ani, preda, alaturi de Lazar, aritmetica si geometria, iar dupa retragerea acestuia devine conducatorul scolii, avand printre elevi pe Stanciu Capataneanu, Grigore Plesoianu, N. Ruset, mai tarziu si pe viitorii sai adversari: Cezar Bolliac si Ion Ghica. A predat timp de 6 ani lectii de matematica, de gramatica romaneasca, cunostinte de filosofie si retorica. Chemat de Dinicu Golescu, participa, alaturi de Stanciu Capatineanu, la intemeierea Societatii Literare (1827), ale carei statute, redactate de el, cuprindeau, ca principale obiective, transformarea scolii de la Sf. Sava in colegiu, crearea de scoli primare satesti, editarea unor ziare in limba romana, incurajarea traducerilor din literatura universala, fondarea unui teatru national, reforme sociale antifeudale. La 1828 tipareste la Sibiu Gramatica romaneasca , prelucrata dupa un model francez; in anul urmator scoate Curierul romanesc , primul ziar aparut in ara Romaneasca.
Odata cu achizitionarea unei tipografii, incepe o bogata activitate editoriala, in care traducerile au intaietate. Cu rare exceptii, scriitorii afirmati in aceasta perioada au debutat sau si-au publicat principalele opere in Tipografia lui Eliad . Printre ei se afla Grigore Alexandrescu (ruda cu sotia lui...
