E bine sa stim ca nu ramane decat ceea ce este de la Dumnezeu. Tot ceea ce este pornire omeneasca, tot ceea ce pleaca din interes si voie omeneasca nu dureaza, n-are trainicie, nu tine; piere cum piere fumul si cum se topeste ceara de fata focului. Sunt zeci si sute de tovarasii omenesti: pentru []E bine sa stim ca nu ramane decat ceea ce este de la Dumnezeu. Tot ceea ce este pornire omeneasca, tot ceea ce pleaca din interes si voie omeneasca nu dureaza, n-are trainicie, nu tine; piere cum piere fumul si cum se topeste ceara de fata focului. Sunt zeci si sute de tovarasii omenesti: pentru ajutorarea celor saraci, pentru raspandirea credintei, pentru raspandirea gandurilor bune si pentru alte multe scopuri de tot felul.

E bine insa sa bagam de seama ca mai toate aceste miscari isi au inceputul in campia inear. Toate s-au infiintat din vointe omenesti si lucreaza dupa statute, regulamente si randuieli omenesti. inta lor (nemarturisita), pe care nici veacul nostru luminat n-ar putea s-o tagaduiasca, este sa asigure interese omenesti si sa inalte numele omului. Credinta insa zareste in aceste tovarasii un mare cusur: din ele este izgonit Dumnezeu. I se da omului o cinste atat de mare, incat se merge pana la a L inlocui pe Dumnezeu; cuvantul omului are precadere fata de cuvantul Celui Preainalt. E folosita, ce-i drept, si Sfanta Scriptura adeseori, dar numai atat cat dicteaza interesul si voia omeneasca. Aceasta incercare de a-l ridica pe om, fara ajutorul vazut si adeverit al lui Dumnezeu, inseamna ridicarea omului la o inaltime atat de mare, ca-i va veni ameteala si va cadea intr-o zapaceala fara nadejde si intr-un prapad fara leac.

Pentru cel care are ochi...