După serbările de Crăciun din 1947
Cu scopul acesta era dus in 1948, spre cuptorul suferintelor prin care avea sa umble multe zeci de ani, duhul si solul Oastei Domnului. Inainte de a ajunge in flacarile acestea, mai trecuse Oastea si mai avea inca sa treaca prin probele pregatitoare, in care multi fii ai ei au cazut, multi au fugit, multi []Cu scopul acesta era dus in 1948, spre cuptorul suferintelor prin care avea sa umble multe zeci de ani, duhul si solul Oastei Domnului.
Inainte de a ajunge in flacarile acestea, mai trecuse Oastea si mai avea inca sa treaca prin probele pregatitoare, in care multi fii ai ei au cazut, multi au fugit, multi s-au facut robii si iscoadele vrajmasului dar multi s-au si invrednicit de slava si de rasplatirea minunata a lui Hristos.
Prin toate acestea a trebuit sa trecem din prima zi a anului 1948, de la chiar hotarul implinirii celui de-al douazeci si cincilea an al vietii Oastei. Fiind bagati, rand pe rand, tot mai multi in cuptorul si rugul aprins.
Iata cum a inceput:Am spus cum, dupa serbarile de Craciun din 1947 de la spitalul si de la inchisoarea din Beius si din alte parti ale tarii, eu am fost luat si dus la Politia de Siguranta din Beius. (Pe atunci aceasta Politie inca purta tot vechiul ei nume.)De acasa nu-mi luasem nimic, fiindca jandarmul nici nu-mi spusese unde ma duce. Am banuit totusi ca voi fi intrebat in legatura cu activitatea mea de la Isus Biruitorul si am luat cu mine, in loc de orice altceva, doar o colectie a foii Isus Biruitorul din ultimul an. La caz de nevoie sa le arat acele articole, pe care le scrisesem in foaie, cu continut sprijinitor actiunilor guvernului si regimului, spre a le dovedi ca noi nu numai ca nu suntem impotriva stapanirii, ci chiar ajutam stapanirea, cu toata puterea si cinstea sufletului nostru, la tot ceea ce face ea legal si frumos spre binele tarii.
La poarta, jandarmul m-a predat unui comisar in uniforma, care m-a dus inauntru, intr-o incapere mare, unde ma astepta in picioare un barbat tanar de o statura uriasa. Cine esti tu? se incrunta acesta spre mine.
I-am spun numele. Ce-i asta? arata el spre Iisus Biruitorul pe care il adusesem cu mine. Colectia foii pe care o redactez. Am adus-o ca sa vedeti atitudinea noastra fata de stapanire, fiindca banuiesc ca din...
Inainte de a ajunge in flacarile acestea, mai trecuse Oastea si mai avea inca sa treaca prin probele pregatitoare, in care multi fii ai ei au cazut, multi au fugit, multi s-au facut robii si iscoadele vrajmasului dar multi s-au si invrednicit de slava si de rasplatirea minunata a lui Hristos.
Prin toate acestea a trebuit sa trecem din prima zi a anului 1948, de la chiar hotarul implinirii celui de-al douazeci si cincilea an al vietii Oastei. Fiind bagati, rand pe rand, tot mai multi in cuptorul si rugul aprins.
Iata cum a inceput:Am spus cum, dupa serbarile de Craciun din 1947 de la spitalul si de la inchisoarea din Beius si din alte parti ale tarii, eu am fost luat si dus la Politia de Siguranta din Beius. (Pe atunci aceasta Politie inca purta tot vechiul ei nume.)De acasa nu-mi luasem nimic, fiindca jandarmul nici nu-mi spusese unde ma duce. Am banuit totusi ca voi fi intrebat in legatura cu activitatea mea de la Isus Biruitorul si am luat cu mine, in loc de orice altceva, doar o colectie a foii Isus Biruitorul din ultimul an. La caz de nevoie sa le arat acele articole, pe care le scrisesem in foaie, cu continut sprijinitor actiunilor guvernului si regimului, spre a le dovedi ca noi nu numai ca nu suntem impotriva stapanirii, ci chiar ajutam stapanirea, cu toata puterea si cinstea sufletului nostru, la tot ceea ce face ea legal si frumos spre binele tarii.
La poarta, jandarmul m-a predat unui comisar in uniforma, care m-a dus inauntru, intr-o incapere mare, unde ma astepta in picioare un barbat tanar de o statura uriasa. Cine esti tu? se incrunta acesta spre mine.
I-am spun numele. Ce-i asta? arata el spre Iisus Biruitorul pe care il adusesem cu mine. Colectia foii pe care o redactez. Am adus-o ca sa vedeti atitudinea noastra fata de stapanire, fiindca banuiesc ca din...
