S-a întâmplat în 30 aprilie 1979
S-a intamplat in 30 aprilie 1979: A murit Pantelimon (Pan) Halippa, poet, publicist si om politic; vicepresedinte al Sfatului arii, care, la 27.
III.1918, a hotarat unirea Basarabiei cu Romania. Pan Halippa s-a nascut la 1 august 1883, in satul Cubolta din judetul Soroca, intr-o familie de oameni saraci, insa foarte harnici si foarte priceputi in []The post S-a intamplat in 30 aprilie 1979 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 30 aprilie 1979 was first posted on aprilie 30, 2020 at 2:23 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 30 aprilie 1979: A murit Pantelimon (Pan) Halippa, poet, publicist si om politic; vicepresedinte al Sfatului arii, care, la 27.
III.1918, a hotarat unirea Basarabiei cu Romania. Pan Halippa s-a nascut la 1 august 1883, in satul Cubolta din judetul Soroca, intr-o familie de oameni saraci, insa foarte harnici si foarte priceputi in treburile gospodaresti. Tatal sau, Neculai Halippa, era dascal la biserica din sat, iar mama sa, Paraschiva, nascuta an, era fiica preotului Dimitrie an din satul Vozdu, judetul Soroca. Pantelimon Halippa a urmat scoala primara in localitatea natala, apoi cursurile Scolii Spirituale din Edinet si ale Seminarului Teologic din Chisinau. In anul 1904, dupa absolvire, se inscrie la Facultatea de Fizica si Matematica a Universitatii din Dorpat Juriev (azi Tartu, Estonia), pe care n-a terminat-o, din cauza izbucnirii revolutiei din anul 1905. Student eminent, Pan a aderat la greva generala a studentilor din Rusia, declarata in sprijinul primei revolutii ruse. In anul 1906, pleaca la Moscova, ca delegat al taranimii basarabene la Congresul Uniunii taranilor din intreaga Rusie, unde este arestat, inchis in inchisoarea Butirka, iar apoi eliberat si trimis inapoi in Basarabia. Inca din acea perioada, Pantelimon Halippa s-a manifestat ca militant pentru drepturile romanilor basarabeni, fiind totodata exponentul gruparii radicale care punea accentul pe reformele cu caracter social. Potrivit membrilor acestei grupari, taranului ar fi urmat sa i se asigure bunastarea printr-o larga reforma agrara. Revenit la Chisinau, Pantelimon Halippa, alaturi de Constantin Stere, profesor la Universitatea din Iasi, de avocatul Emanuil Gavrilita si de Ion Pelivan si Paul Gore, dar si de boierul Vasile Stroescu, infiinteaza, in iulie 1906, ziarul Basarabia , prima publicatie in limba romana aparuta la Chisinau. Aici, Pantelimon Halippa semna cele mai multe si mai radicale articole, motiv pentru care era atent urmarit de autoritatile tariste. Politia a confiscat mai multe numere ale publicatiei, uneori chiar din sediul redactiei, iar pentru articolul lui Pantelimon Halippa Liga taranilor si Stapanirea , directorul publicatiei, Emanuil Gavrilita a fost dat in judecata si condamnat la ostrov pe termen de o luna sau plata unei amenzi de 100 de ruble. Aceasta relatie cu autoritatile a dus, la doar cateva luni, la suspendarea publicatiei basarabene. Aparitia, in martie a ultimului numar, este relatata de Pantelimon Halippa in memoriile sale: Ziarul Basarabia , care ma lega de Chisinau, disparuse: ultimul numar a fost redactat de mine si, ca sa bravez autoritatile, am publicat imnul desteptarii nationale Desteapta-te, romane! . Acest numar al Basarabiei a aparut la 4 martie, iar peste un scurt timp a inceput sa apara Viata Basarabiei , care fusese anuntata chiar prin ultimul numar al Basarabiei . Cu toate ca a avut o viata scurta, de numai cateva luni, publicatia Basarabia are o insemnatate aparte in istoria miscarii nationale din provincia dintre Prut si Nistru si fiindca printre membrii redactiei si colaboratorilor acesteia s-au numarat cele mai importante figuri de luptatori pentru desprinderea Basarabiei de imperiu si Unirea ei cu Romania, iar intre acestea, Pantelimon Halippa s-a aflat la loc de cinste. In anul 1908, Halippa a tiparit, la Chisinau, cu caractere chirilice, Pilde si povete , in colaborare cu P. Rejepa, prima carte literara din Basarabia, iar in toamna anului 1908, Pantelimon Halippa a plecat in Romania, unde, cu sprijinul lui Constantin Stere, se inscrie ca student al Facultatii de Litere si Filosofie la Universitatea din Iasi, primind si bursa pentru studii. In aceasta perioada, a colaborat la publicatii precum Viata Romaneasca , Arhiva din Iasi , Revista stiintifica V. Adamachi , semnand cel mai adesea cu pseudonimele P.
H. Basarabeanu sau P. Cubolteanu. Desigur, un rol important pentru activitatea sa viitoare l-au avut contactele realizate in mediile politice si culturale din Romania. In perioada in care s-a aflat aici, a vizitat si alte centre romanesti, inclusiv capitala, unde l-a intalnit pe vechiul socialist basarabean Zamfir Arbore, care va avea, alaturi de C. Stere, un rol important in indrumarea si sprijinirea actiunilor sale social-politice. I-a cunoscut, de asemenea, pe ardelenii George Cosbuc si Octavian Goga, pe bucovineanul Iancu Flondor, precum si pe regateanul Petre Constantinescu-Iasi, care mai tarziu, in 1918 dupa cum arata Halippa m-a si felicitat telegrafic pentru actul Unirii din 27 martie . In 1913, dupa absolvirea universitatii iesene, Pantelimon Halippa revine la Chisinau si cu sprijinul aceluiasi mare mecenat boierul Vasile Stroescu scoate impreuna cu N. Alexandri revista Cuvant moldovenesc , devenind directorul acestei publicatii, despre care, in Viata Basarabiei , arata, mai tarziu: Este singura publicatie saptamanala din Basarabia pentru poporul de jos care apare cu intentia de a-l cultiva in sensul adevarat al cuvantului . In aceasta perioada, Pantelimon Halippa a continuat sa militeze pentru afirmarea spiritului romanesc in Basarabia si pentru unirea acestei provincii cu Romania. Astfel, activitatea sa politica s-a intensificat, iar in aprilie 1917, impreuna cu Vasile Stroescu, Paul Gore, Vladimir Herta si transilvaneanul Onisifor Ghibu, a infiintat Partidul National Moldovenesc, care isi fixeaza in program autonomia Basarabiei, cu dreptul de autodeterminare nationala. Armata pornise, totodata, miscarea maiorului Emanoil Catelly, ajutat de studentul ofiter Anton Crihan, care au organizat la Odesa adunarea soldatilor, in care Pantelimon Halippa, alaturi de Vladimir Herta, au reprezentat Partidul National Moldovenesc. Adunarea a adoptat programul de autonomie al Basarabiei, cu oaste, justitie si scoala proprii, ca singura cale de a iesi din anarhia care napadea tara si a creat un Comitet executiv moldovenesc al soldatilor si ofiterilor , sub presedintia lui Catelly. Pantelimon Halippa a facut parte din Societatea Culturala Moldoveneasca reinfiintata in 1917 si a participat activ la congresele preotilor (13 19 aprilie 1917), studentilor (20 mai), invatatorilor moldoveni (20 25 mai) si taranilor (21 24 mai).
A reprezentat, in valtoarea evenimentelor revolutionare din Rusia, la Petrograd, taranimea basarabeana, tratand cu Kerenski, Lenin si Trotki. In vara anului 1917, s-a aflat in fruntea unei mici delegatii de basarabeni care a avut o intrevedere cu V.
I. Lenin, aflat in acea vreme in clandestinitate, caruia i-a prezentat situatia din Basarabia.
Pan Halippa si delegatia Basarabiei s-au intors la Chisinau si au actionat in directia folosirii oportunitatilor oferite de revolutia rusa: au inceput sa organizeze congrese profesionale si politice, au votat rezolutii, au publicat prin gazete indemnuri si manifeste. S-au adresat Guvernului Romaniei pentru ajutoare, au organizat Congresul Ostasilor Moldoveni (20 28 octombrie 1917), unde au atacat tendintele de rusificare existente, apeland la unitatea tuturor romanilor. In anul 1918, Pantelimon Halippa era varful de lance al curentului unionist, avand o contributie esentiala la actiunile care pregateau Unirea Basarabiei cu Romania. Activismul sau politic este relevat de insesi functiile si posturile pe care le-a ocupat in Sfatul arii, organul legislativ al Basarabiei, care la 27 martie 1918 a votat Unirea Basarabiei cu Patria Mama. Astfel, in cadrul Sfatului, el a avut mandat validat de la 21 noiembrie 1917 pana la 18 februarie 1919 si a indeplinit functiile de vicepresedinte (21 noiembrie 1917 25 noiembrie 1918), presedinte (25 noiembrie 1918 18 februarie 1919), membru al Comisiei de Redactare, membru al Comisiei de Declaratii si Statute. Asa cum va arata insusi Pantelimon Halippa in insemnarile sale cu caracter autobiografic, rolul sau in Sfatul arii a fost acela de a tine gramajoara pe deputatii moldoveni, fie ca erau din congresele noastre profesionale, fie ca reprezentau judetele basarabene. Treaba aceasta o faceam prin asa-zisul Bloc Moldovenesc, care discuta toate problemele ce veneau la ordinea zilei in Sfatul arii . Dupa ce Sfatul arii a votat Unirea Basarabiei cu Romania, Pantelimon Halippa a facut parte, impreuna cu dr. Daniel Ciugureanu, Stefan Ciobanu si Ion Pelivan, din delegatia care a dus la Iasi proclamatia Unirii Basarabiei cu Romania.
De asemenea a luat parte la adunarile de la Cernauti (28 noiembrie 1918) si de la Alba Iulia (1 decembrie 1918), care au proclamat Unirea Bucovinei si, respectiv, a romanilor din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures cu Romania. In primii ani interbelici, Pantelimon Halippa s-a aflat in gruparea condusa de Constantin Stere, care a militat pentru fuziunea cu Partidul aranesc din vechea Romanie. In sedintele din 17 18 iulie 1921 ale conducerii Partidului aranesc s-a aprobat propunerea facuta de 11 deputati si senatori, in frunte cu Pan Halippa, de fuziune a Partidului aranesc din Basarabia cu Partidul aranesc din vechea Romanie. Partidul aranesc a dobandit, astfel, o organizatie deosebit de puternica si influenta in Basarabia, precum si o seama de activisti de mare valoare. Pantelimon Halippa a facut parte din Delegatia Permanenta, impreuna cu Constantin Stere, Teofil Sauciuc-Saveanu s.a, iar in sedinta din 9 12 septembrie 1934 a fost ales vicepresedinte al Delegatiei Permanente. Intre cele doua razboaie mondiale, Pantelimon Halippa a detinut mai multe functii, care au marcat o cariera politica exceptionala: ministru secretar de stat pentru Basarabia in guvernul condus de Alexandru Vaida-Voevod (1 decembrie 1919 13 martie 1920), ministru al Lucrarilor Publice in guvernul prezidat de Barbu Stirbei (4 20 iunie 1927), ministru al Lucrarilor Publice si Comunicatiilor in guvernul Iuliu Maniu (10 noiembrie 1928 7 iunie 1930), ministru al Muncii, Sanatatii si Ocrotirii Sociale in guvernul Iuliu Maniu (13 iunie 1930 10 octombrie 1930), apoi ministru de stat in guvernele Mironescu (10 octombrie 1930 18 aprilie 1931, Vaida (11 august 1932 19 octombrie 1932), Maniu (20 octombrie 1932 13 ianuarie 1933), Vaida (14 ianuarie 1933 13 noiembrie 1933), precum si senator si deputat in Parlament (1918 1934). Fie ca a fost parlamentar sau ministru, el nu a incetat sa lupte pentru prosperitatea economica, sociala si culturala a Basarabiei sale mult iubite, demascand faradelegile, coruptia si abuzurile, aparand mai ales taranimea, cea mai oropsita patura a societatii. In primavara anului 1925, la Zgurita, jud. Soroca, el a fost arestat, sub pretextul ca, in calitatea de deputat, organizeaza intalniri cu oamenii din circumscriptia sa, in timpul starii de asediu. Evident, Pan Halippa a protestat, dar a fost palmuit de un locotenent de jandarmi chiar in cabinetul subprefectului de Soroca. Desi afacerea Zgurita s-a discutat si in Parlament, ocupand pagina intai a ziarelor, guvernul liberal n-a luat nici o masura, in cele din urma cazul fiind musamalizat. Pantelimon Halippa a urmarit neincetat propasirea culturala a Basarabiei, fiind unul din intemeietorii Universitatii Populare din Chisinau, al carei consiliu l-a condus, institutia fiind inaugurata la 18 februarie 1918. El a intemeiat, de asemenea, Conservatorul Moldovenesc, Societatea Scriitorilor si Publicistilor Basarabeni, Societatea de Editura si Librarie Luceafarul din Chisinau (1940). De asemenea, Academia Romana il primeste in randurile sale, la 15 octombrie 1918, ca membru corespondent, iar statul roman l-a decorat cu ordinele: Ferdinand I in grad de Mare Ofiter; Coroana Romaniei in grad de Mare Cruce; Serviciul Credincios in grad de Comandor; medaliile: Crucea de Razboi, Peles s.a.
In anul 1921 i-a aparut, la Editura Vietii Romanesti din Iasi, volumul de versuri Flori de parloaga . Din 1932, cand procesul de adaptare la noile realitati, pe care le traia provincia dintre Prut si Nistru dupa Unirea din 1918, era in plina dezvoltare, Pantelimon Halippa a publicat si a condus revista Viata Basarabiei si ziarul cotidian omonim, editate de Asociatia culturala Cuvant moldovenesc . Noua publicatie avea menirea de a repara greseala comisa prin suspendarea revistei Cuvant moldovenesc si concomitent sa-i continue acesteia viata, pana in mai iulie 1944. In a doua jumatate a anilor 30, Pantelimon Halippa s-a integrat in frontul larg al oamenilor politici si carturarilor romani care, peste barierele de partid, actionau unitar in lupta impotriva fascismului,...
III.1918, a hotarat unirea Basarabiei cu Romania. Pan Halippa s-a nascut la 1 august 1883, in satul Cubolta din judetul Soroca, intr-o familie de oameni saraci, insa foarte harnici si foarte priceputi in []The post S-a intamplat in 30 aprilie 1979 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 30 aprilie 1979 was first posted on aprilie 30, 2020 at 2:23 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 30 aprilie 1979: A murit Pantelimon (Pan) Halippa, poet, publicist si om politic; vicepresedinte al Sfatului arii, care, la 27.
III.1918, a hotarat unirea Basarabiei cu Romania. Pan Halippa s-a nascut la 1 august 1883, in satul Cubolta din judetul Soroca, intr-o familie de oameni saraci, insa foarte harnici si foarte priceputi in treburile gospodaresti. Tatal sau, Neculai Halippa, era dascal la biserica din sat, iar mama sa, Paraschiva, nascuta an, era fiica preotului Dimitrie an din satul Vozdu, judetul Soroca. Pantelimon Halippa a urmat scoala primara in localitatea natala, apoi cursurile Scolii Spirituale din Edinet si ale Seminarului Teologic din Chisinau. In anul 1904, dupa absolvire, se inscrie la Facultatea de Fizica si Matematica a Universitatii din Dorpat Juriev (azi Tartu, Estonia), pe care n-a terminat-o, din cauza izbucnirii revolutiei din anul 1905. Student eminent, Pan a aderat la greva generala a studentilor din Rusia, declarata in sprijinul primei revolutii ruse. In anul 1906, pleaca la Moscova, ca delegat al taranimii basarabene la Congresul Uniunii taranilor din intreaga Rusie, unde este arestat, inchis in inchisoarea Butirka, iar apoi eliberat si trimis inapoi in Basarabia. Inca din acea perioada, Pantelimon Halippa s-a manifestat ca militant pentru drepturile romanilor basarabeni, fiind totodata exponentul gruparii radicale care punea accentul pe reformele cu caracter social. Potrivit membrilor acestei grupari, taranului ar fi urmat sa i se asigure bunastarea printr-o larga reforma agrara. Revenit la Chisinau, Pantelimon Halippa, alaturi de Constantin Stere, profesor la Universitatea din Iasi, de avocatul Emanuil Gavrilita si de Ion Pelivan si Paul Gore, dar si de boierul Vasile Stroescu, infiinteaza, in iulie 1906, ziarul Basarabia , prima publicatie in limba romana aparuta la Chisinau. Aici, Pantelimon Halippa semna cele mai multe si mai radicale articole, motiv pentru care era atent urmarit de autoritatile tariste. Politia a confiscat mai multe numere ale publicatiei, uneori chiar din sediul redactiei, iar pentru articolul lui Pantelimon Halippa Liga taranilor si Stapanirea , directorul publicatiei, Emanuil Gavrilita a fost dat in judecata si condamnat la ostrov pe termen de o luna sau plata unei amenzi de 100 de ruble. Aceasta relatie cu autoritatile a dus, la doar cateva luni, la suspendarea publicatiei basarabene. Aparitia, in martie a ultimului numar, este relatata de Pantelimon Halippa in memoriile sale: Ziarul Basarabia , care ma lega de Chisinau, disparuse: ultimul numar a fost redactat de mine si, ca sa bravez autoritatile, am publicat imnul desteptarii nationale Desteapta-te, romane! . Acest numar al Basarabiei a aparut la 4 martie, iar peste un scurt timp a inceput sa apara Viata Basarabiei , care fusese anuntata chiar prin ultimul numar al Basarabiei . Cu toate ca a avut o viata scurta, de numai cateva luni, publicatia Basarabia are o insemnatate aparte in istoria miscarii nationale din provincia dintre Prut si Nistru si fiindca printre membrii redactiei si colaboratorilor acesteia s-au numarat cele mai importante figuri de luptatori pentru desprinderea Basarabiei de imperiu si Unirea ei cu Romania, iar intre acestea, Pantelimon Halippa s-a aflat la loc de cinste. In anul 1908, Halippa a tiparit, la Chisinau, cu caractere chirilice, Pilde si povete , in colaborare cu P. Rejepa, prima carte literara din Basarabia, iar in toamna anului 1908, Pantelimon Halippa a plecat in Romania, unde, cu sprijinul lui Constantin Stere, se inscrie ca student al Facultatii de Litere si Filosofie la Universitatea din Iasi, primind si bursa pentru studii. In aceasta perioada, a colaborat la publicatii precum Viata Romaneasca , Arhiva din Iasi , Revista stiintifica V. Adamachi , semnand cel mai adesea cu pseudonimele P.
H. Basarabeanu sau P. Cubolteanu. Desigur, un rol important pentru activitatea sa viitoare l-au avut contactele realizate in mediile politice si culturale din Romania. In perioada in care s-a aflat aici, a vizitat si alte centre romanesti, inclusiv capitala, unde l-a intalnit pe vechiul socialist basarabean Zamfir Arbore, care va avea, alaturi de C. Stere, un rol important in indrumarea si sprijinirea actiunilor sale social-politice. I-a cunoscut, de asemenea, pe ardelenii George Cosbuc si Octavian Goga, pe bucovineanul Iancu Flondor, precum si pe regateanul Petre Constantinescu-Iasi, care mai tarziu, in 1918 dupa cum arata Halippa m-a si felicitat telegrafic pentru actul Unirii din 27 martie . In 1913, dupa absolvirea universitatii iesene, Pantelimon Halippa revine la Chisinau si cu sprijinul aceluiasi mare mecenat boierul Vasile Stroescu scoate impreuna cu N. Alexandri revista Cuvant moldovenesc , devenind directorul acestei publicatii, despre care, in Viata Basarabiei , arata, mai tarziu: Este singura publicatie saptamanala din Basarabia pentru poporul de jos care apare cu intentia de a-l cultiva in sensul adevarat al cuvantului . In aceasta perioada, Pantelimon Halippa a continuat sa militeze pentru afirmarea spiritului romanesc in Basarabia si pentru unirea acestei provincii cu Romania. Astfel, activitatea sa politica s-a intensificat, iar in aprilie 1917, impreuna cu Vasile Stroescu, Paul Gore, Vladimir Herta si transilvaneanul Onisifor Ghibu, a infiintat Partidul National Moldovenesc, care isi fixeaza in program autonomia Basarabiei, cu dreptul de autodeterminare nationala. Armata pornise, totodata, miscarea maiorului Emanoil Catelly, ajutat de studentul ofiter Anton Crihan, care au organizat la Odesa adunarea soldatilor, in care Pantelimon Halippa, alaturi de Vladimir Herta, au reprezentat Partidul National Moldovenesc. Adunarea a adoptat programul de autonomie al Basarabiei, cu oaste, justitie si scoala proprii, ca singura cale de a iesi din anarhia care napadea tara si a creat un Comitet executiv moldovenesc al soldatilor si ofiterilor , sub presedintia lui Catelly. Pantelimon Halippa a facut parte din Societatea Culturala Moldoveneasca reinfiintata in 1917 si a participat activ la congresele preotilor (13 19 aprilie 1917), studentilor (20 mai), invatatorilor moldoveni (20 25 mai) si taranilor (21 24 mai).
A reprezentat, in valtoarea evenimentelor revolutionare din Rusia, la Petrograd, taranimea basarabeana, tratand cu Kerenski, Lenin si Trotki. In vara anului 1917, s-a aflat in fruntea unei mici delegatii de basarabeni care a avut o intrevedere cu V.
I. Lenin, aflat in acea vreme in clandestinitate, caruia i-a prezentat situatia din Basarabia.
Pan Halippa si delegatia Basarabiei s-au intors la Chisinau si au actionat in directia folosirii oportunitatilor oferite de revolutia rusa: au inceput sa organizeze congrese profesionale si politice, au votat rezolutii, au publicat prin gazete indemnuri si manifeste. S-au adresat Guvernului Romaniei pentru ajutoare, au organizat Congresul Ostasilor Moldoveni (20 28 octombrie 1917), unde au atacat tendintele de rusificare existente, apeland la unitatea tuturor romanilor. In anul 1918, Pantelimon Halippa era varful de lance al curentului unionist, avand o contributie esentiala la actiunile care pregateau Unirea Basarabiei cu Romania. Activismul sau politic este relevat de insesi functiile si posturile pe care le-a ocupat in Sfatul arii, organul legislativ al Basarabiei, care la 27 martie 1918 a votat Unirea Basarabiei cu Patria Mama. Astfel, in cadrul Sfatului, el a avut mandat validat de la 21 noiembrie 1917 pana la 18 februarie 1919 si a indeplinit functiile de vicepresedinte (21 noiembrie 1917 25 noiembrie 1918), presedinte (25 noiembrie 1918 18 februarie 1919), membru al Comisiei de Redactare, membru al Comisiei de Declaratii si Statute. Asa cum va arata insusi Pantelimon Halippa in insemnarile sale cu caracter autobiografic, rolul sau in Sfatul arii a fost acela de a tine gramajoara pe deputatii moldoveni, fie ca erau din congresele noastre profesionale, fie ca reprezentau judetele basarabene. Treaba aceasta o faceam prin asa-zisul Bloc Moldovenesc, care discuta toate problemele ce veneau la ordinea zilei in Sfatul arii . Dupa ce Sfatul arii a votat Unirea Basarabiei cu Romania, Pantelimon Halippa a facut parte, impreuna cu dr. Daniel Ciugureanu, Stefan Ciobanu si Ion Pelivan, din delegatia care a dus la Iasi proclamatia Unirii Basarabiei cu Romania.
De asemenea a luat parte la adunarile de la Cernauti (28 noiembrie 1918) si de la Alba Iulia (1 decembrie 1918), care au proclamat Unirea Bucovinei si, respectiv, a romanilor din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures cu Romania. In primii ani interbelici, Pantelimon Halippa s-a aflat in gruparea condusa de Constantin Stere, care a militat pentru fuziunea cu Partidul aranesc din vechea Romanie. In sedintele din 17 18 iulie 1921 ale conducerii Partidului aranesc s-a aprobat propunerea facuta de 11 deputati si senatori, in frunte cu Pan Halippa, de fuziune a Partidului aranesc din Basarabia cu Partidul aranesc din vechea Romanie. Partidul aranesc a dobandit, astfel, o organizatie deosebit de puternica si influenta in Basarabia, precum si o seama de activisti de mare valoare. Pantelimon Halippa a facut parte din Delegatia Permanenta, impreuna cu Constantin Stere, Teofil Sauciuc-Saveanu s.a, iar in sedinta din 9 12 septembrie 1934 a fost ales vicepresedinte al Delegatiei Permanente. Intre cele doua razboaie mondiale, Pantelimon Halippa a detinut mai multe functii, care au marcat o cariera politica exceptionala: ministru secretar de stat pentru Basarabia in guvernul condus de Alexandru Vaida-Voevod (1 decembrie 1919 13 martie 1920), ministru al Lucrarilor Publice in guvernul prezidat de Barbu Stirbei (4 20 iunie 1927), ministru al Lucrarilor Publice si Comunicatiilor in guvernul Iuliu Maniu (10 noiembrie 1928 7 iunie 1930), ministru al Muncii, Sanatatii si Ocrotirii Sociale in guvernul Iuliu Maniu (13 iunie 1930 10 octombrie 1930), apoi ministru de stat in guvernele Mironescu (10 octombrie 1930 18 aprilie 1931, Vaida (11 august 1932 19 octombrie 1932), Maniu (20 octombrie 1932 13 ianuarie 1933), Vaida (14 ianuarie 1933 13 noiembrie 1933), precum si senator si deputat in Parlament (1918 1934). Fie ca a fost parlamentar sau ministru, el nu a incetat sa lupte pentru prosperitatea economica, sociala si culturala a Basarabiei sale mult iubite, demascand faradelegile, coruptia si abuzurile, aparand mai ales taranimea, cea mai oropsita patura a societatii. In primavara anului 1925, la Zgurita, jud. Soroca, el a fost arestat, sub pretextul ca, in calitatea de deputat, organizeaza intalniri cu oamenii din circumscriptia sa, in timpul starii de asediu. Evident, Pan Halippa a protestat, dar a fost palmuit de un locotenent de jandarmi chiar in cabinetul subprefectului de Soroca. Desi afacerea Zgurita s-a discutat si in Parlament, ocupand pagina intai a ziarelor, guvernul liberal n-a luat nici o masura, in cele din urma cazul fiind musamalizat. Pantelimon Halippa a urmarit neincetat propasirea culturala a Basarabiei, fiind unul din intemeietorii Universitatii Populare din Chisinau, al carei consiliu l-a condus, institutia fiind inaugurata la 18 februarie 1918. El a intemeiat, de asemenea, Conservatorul Moldovenesc, Societatea Scriitorilor si Publicistilor Basarabeni, Societatea de Editura si Librarie Luceafarul din Chisinau (1940). De asemenea, Academia Romana il primeste in randurile sale, la 15 octombrie 1918, ca membru corespondent, iar statul roman l-a decorat cu ordinele: Ferdinand I in grad de Mare Ofiter; Coroana Romaniei in grad de Mare Cruce; Serviciul Credincios in grad de Comandor; medaliile: Crucea de Razboi, Peles s.a.
In anul 1921 i-a aparut, la Editura Vietii Romanesti din Iasi, volumul de versuri Flori de parloaga . Din 1932, cand procesul de adaptare la noile realitati, pe care le traia provincia dintre Prut si Nistru dupa Unirea din 1918, era in plina dezvoltare, Pantelimon Halippa a publicat si a condus revista Viata Basarabiei si ziarul cotidian omonim, editate de Asociatia culturala Cuvant moldovenesc . Noua publicatie avea menirea de a repara greseala comisa prin suspendarea revistei Cuvant moldovenesc si concomitent sa-i continue acesteia viata, pana in mai iulie 1944. In a doua jumatate a anilor 30, Pantelimon Halippa s-a integrat in frontul larg al oamenilor politici si carturarilor romani care, peste barierele de partid, actionau unitar in lupta impotriva fascismului,...
