Nu mai sunt comori pe lume ca cereasca partasie care-atat de stralucita Tu, Iisus, mi-ai dat-o mie. Ce-ar mai fi, Iisuse, oare din comorile minunii ca sarutul Tau pe lacrimi, din fiorul rugaciunii? Unde-s oare-n lumea asta stari mai binecuvantate ca-n lumina-mbratisata de cununi impreunate? Unde-s legaminte nalte pan la cele sapte stele, inaltate printre []Nu mai sunt comori pe lumeca cereasca partasiecare-atat de stralucitaTu, Iisus, mi-ai dat-o mie.

Ce-ar mai fi, Iisuse, oaredin comorile minuniica sarutul Tau pe lacrimi,din fiorul rugaciunii?Unde-s oare-n lumea astastari mai binecuvantateca-n lumina-mbratisatade cununi impreunate?Unde-s legaminte naltepan la cele sapte stele,inaltate printre ingeri,cum sunt cele ale mele?Unde-i jertfa-atat de sfanta,cu-asa foc impreunata,din cantari atat de limpezicum e cea-n iubire data?Doamne, tine-mi-le sfintesi curate pan la Tine,iar acolo le-mpreunacu miresmele- i divineCantarile Caintei / Traian Dorz. Sibiu: Oastea Domnului, 2008