Spuneam in predica dinainte ca nu numai cu paine trebuie sa se hraneasca omul, ci si cu hrana duhovniceasca. Dar va zice cineva: Foarte bine, e usor a grai ca nu numai cu paine va trai omul, dar viata e tocmai contra; e tocmai o lupta aspra pentru paine. Ba inca in punctul acesta, Evangheliei []Spuneam in predica dinainte ca nu numai cu paine trebuie sa se hraneasca omul, ci si cu hrana duhovniceasca.

Dar va zice cineva: Foarte bine, e usor a grai ca nu numai cu paine va trai omul, dar viata e tocmai contra; e tocmai o lupta aspra pentru paine. Ba inca in punctul acesta, Evangheliei i se aduc chiar si invinuiri. Socialismul, comunismul mustra Evanghelia ca nu se ocupa destul cu painea, cu starea materiala a omului. Ei spun: Paine mai intai, bunastare materiala mai intai, pentru ca unor oameni flamanzi in zadar le vorbesti, degeaba le vorbesti despre painea si mancarea cea duhovniceasca.

Dar Evanghelia tine si aici calea cea dreapta, cea adevarata. Invinuirile ce i se aduc sunt fara temei. Evanghelia nu spune ca poti trai fara paine. Evanghelia nu spune ca nu trebuie sa umbli dupa painea cea de toate zilele. Dimpotriva, prin Adam ni s-a lasat si noua, tuturor, testamentul sa ne scoatem cu truda painea din pamant. Sa ne castigam cu truda traiul vietii. Dar Evanghelia apasa aici adevarul ca nu numai cu aceasta paine va trai omul. Ca nu numai acesta este rostul vietii omului, ca el sa aiba paine, indestulare si bunastare. Ci omul trebuie sa traiasca asa dupa cum este facut. Avem corpul acesta trecator? Sa-i dam si lui ce i se cuvine: paine, haine etc. Avem si un suflet in noi? Sa-i dam si lui ce i se cuvine: paine si grija duhovniceasca.

Iar aici Mantuitorul a ridicat cumpana: Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu, si toate celelalte se vor adauga voua (Matei 6, 33). Adica intre cele doua griji ce le aveti grija de corp si grija de suflet cautati mai intai grija de cele sufletesti, si asta va aduce apoi o binecuvantare, ca sa aveti si toate celelalte ce ar lipsi traiului vietii. Sau, invers: in zadar veti cauta cele trecatoare; toate va vor merge prost, pana nu veti cauta mai intai cele netrecatoare.

In punctul acesta, Domnul ne-a lasat o Evanghelie mareata. Este Evanghelia cu saturarea celor cinci mii de oameni (Matei 14, 14-22).

Cinci mii de oameni umblasera o zi intreaga flamanzi dupa Cuvantul lui Dumnezeu. Plecasera dupa Domnul intr-un loc pustiu, departe de sate. Nu se mai saturau de invataturile Lui.

Dar a venit seara. Iar, cand s-a inserat, invataceii s-au apropiat de El si I-au zis: Locul acesta este pustiu si vremea, iata, a trecut; da gloatelor drumul sa se duca prin sate sa-si cumpere mancare.

Desigur, in seara aceea, se va fi ridicat, in toata puterea ei, si problema painii. Frumos graieste Invatatorul nostru isi vor fi zis Apostolii numai ca gloata aceasta are lipsa de paine. Painea! Aceasta-i o problema ce nu poate fi dezlegata numai cu invataturi frumoase. i, pe de alta parte, gloata insasi ar fi putut zice: Frumos invata Omul acesta sa-L tot asculti numai ca, iata, acum nu avem ce manca. Painea, painea tot aceasta ramane capul lucrului.

Dar Mantuitorul a stat in mijloc si a dezlegat si problema aceasta pentru toate timpurile. Gloata nu trebuie sa mearga prin sate dupa paine le-a raspuns Iisus Apostolilor. Dupa Mine a plecat, Eu trebuie sa am grija. Flamanzi au umblat oamenii dupa Cuvantul Meu, a Mea este grija sa le dau acum si sa manance. i a luat Mantuitorul cinci paini si doi pesti, le-a binecuvantat si au mancat toti si s-au saturat. Ce lucru minunat se vede aici! Gloata umbla flamanda...