“Iată, Eu cu voi sunt…” îmi sunt atât de scumpe ca şi “Hristos a înviat!”
Bucuria Invierii nu este numai un Hristos care a inviat a treia zi si S-a inaltat la ceruri, unde sade de-a dreapta Tatalui, ci este, mai ales, un Hristos care petrece cu noi. Eu simt bucuria Invierii mai ales intr-un Iisus viu, care petrece cu mine. Cat timp am fost la scoala, dascalii mi-au vorbit []Bucuria Invierii nu este numai un Hristos care a inviat a treia zi si S-a inaltat la ceruri, unde sade de-a dreapta Tatalui, ci este, mai ales, un Hristos care petrece cu noi. Eu simt bucuria Invierii mai ales intr-un Iisus viu, care petrece cu mine.
Cat timp am fost la scoala, dascalii mi-au vorbit despre un Iisus Hristos care a trait pe vremea lui August Imparatul: a vorbit frumos, a suferit, a murit si a inviat a treia zi si sade de-a dreapta Tatalui. Mare folos duhovnicesc n-am avut din aceste lectii. Acest Iisus nu era al meu. Era mai mult al istoriei; Il vedeam mai mult in lumina istoriei.
Mai tirziu, mi s-au spus si mai multe lucruri despre Iisus Hristos. In Teologie am invatat pe larg, temeinic si cu stiinta despre toata viata si invataturile lui Iisus Hristos. Dar nici din aceasta scoala n-am iesit cu Hristos al meu. Eu L-am aflat pe Domnul numai cind El S-a aratat mie , ca sa ma incredinteze ca este viu si ca petrece cu mine. In izbelistile si furtunile vietii, Domnul mi S-a aratat mereu, si azi, si miine, pina in clipa cind am aflat ca este viu, si am strigat: Domnul meu si Dumnezeul meu! .
Domnul mi s-a aratat mereu si m-a incredintat mereu despre invierea Lui, pina in clipa cand am inteles ca El este un Iisus viu Ca El este un Mantuitorul meu Ca El bate la usa inimii mele si vrea sa petreaca cu mine.
Eu cred in Domnul Iisus nu pentru ca mi se spune ca este asa si asa si ca a facut asta si asta, ci pentru ca eu insumi am aflat ca El lucreaza si face si azi lucrari minunate in sufletul si in viata noastra.
Eu cred in Invierea Domnului nu numai pentru dovezile ce ni le aduc Scriptura si natura, ci cred pentru ca El Insusi mi S-a aratat si m-a incredintat ca este viu...
Cat timp am fost la scoala, dascalii mi-au vorbit despre un Iisus Hristos care a trait pe vremea lui August Imparatul: a vorbit frumos, a suferit, a murit si a inviat a treia zi si sade de-a dreapta Tatalui. Mare folos duhovnicesc n-am avut din aceste lectii. Acest Iisus nu era al meu. Era mai mult al istoriei; Il vedeam mai mult in lumina istoriei.
Mai tirziu, mi s-au spus si mai multe lucruri despre Iisus Hristos. In Teologie am invatat pe larg, temeinic si cu stiinta despre toata viata si invataturile lui Iisus Hristos. Dar nici din aceasta scoala n-am iesit cu Hristos al meu. Eu L-am aflat pe Domnul numai cind El S-a aratat mie , ca sa ma incredinteze ca este viu si ca petrece cu mine. In izbelistile si furtunile vietii, Domnul mi S-a aratat mereu, si azi, si miine, pina in clipa cind am aflat ca este viu, si am strigat: Domnul meu si Dumnezeul meu! .
Domnul mi s-a aratat mereu si m-a incredintat mereu despre invierea Lui, pina in clipa cand am inteles ca El este un Iisus viu Ca El este un Mantuitorul meu Ca El bate la usa inimii mele si vrea sa petreaca cu mine.
Eu cred in Domnul Iisus nu pentru ca mi se spune ca este asa si asa si ca a facut asta si asta, ci pentru ca eu insumi am aflat ca El lucreaza si face si azi lucrari minunate in sufletul si in viata noastra.
Eu cred in Invierea Domnului nu numai pentru dovezile ce ni le aduc Scriptura si natura, ci cred pentru ca El Insusi mi S-a aratat si m-a incredintat ca este viu...
Sursa: Oastea Domnului
Vezi articolul complet pe Oastea Domnului