S-a întâmplat în 1 martie 1810
S-a intamplat in 1 martie 1810 . S-a nascut compozitorul si pianistul polonez Frederic Chopin. Fr d ric Chopin (n. elazowa Wola d. 17 octombrie 1849, Paris) a fost un compozitor polonez de muzica pentru pian in perioada romantismului. Este considerat drept unul dintre cei mai prolifici si influenti compozitori de muzica pentru acest instrument.
Tatal lui Chopin, Nicholas, imigrant francez in Polonia, lucra ca preceptor in diverse case aristocratice ale vremii. Intre acestea era si familia Skarbek din Zelazowa Wola, unde Nicholas s-a si casatorit cu o ruda mai saraca a proprietarilor. Cand micul Fr d ric avea opt luni, tatal sau a fost angajat profesor de franceza la un liceu din Varsovia. Chopin insusi a frecventat apoi acest liceu din 1823 pana in 1826.
Toata familia manifesta inclinatii artistice. Din pruncie, Chopin era extrem de impresionat cand le auzea pe mama sau surorile sale mai mari cantand la pian.
La sase ani incerca sa reproduca ceea ce auzise si voia sa compuna el insusi melodii.
Anul urmator, Chopin a inceput sa ia lectii de pian cu Wojciech Zywny, un profesor de 61 de ani cu o larga cultura muzicala si un acut simt al valorii. Invataturile simple ale lui Zywny i-au fost curand insuficiente elevului sau. Acesta a descoperit de unul singur o metoda originala de interpretare la pian. A fost lasat sa evolueze neingradit de reguli academice si disciplinare.
Chopin a inceput sa fie invitat la serate private de la o varsta frageda, iar la opt ani a aparut pentru prima oara in public, la un concert de binefacere. Trei ani mai tarziu, a cantat in fata tarului Alexandru I, care se afla la Varsovia pentru inaugurarea Parlamentului.
Consolidarea reputatiei sale de copil-minune nu s-a datorat doar concertelor.
La sapte ani, Chopin a compus o poloneza in sol minor care a fost publicata. La scurt timp dupa aceea, unul dintre marsurile sale a atras atentia marelui duce rus Konstantin. Acesta l-a orchestrat pentru ca detasamentul sau militar sa-l cante la parade.
Au urmat alte poloneze, mazurci, variatiuni, ecoseze si un rondo. Astfel, la 16 ani, familia l-a inscris la nou-infiintatul conservator din Varsovia. Acesta era condus de compozitorul polonez Joseph Elsner, cu care Chopin incepuse deja sa studieze teoria muzicala.
Cu greu s-ar fi putut gasi un profesor mai bun pentru tanarul compozitor. Aceasta, deoarece desi insista asupra unei formari traditionale, Elsner, el insusi compozitor cu inclinatii romantice, si-a dat seama ca imaginatia elevului n-ar trebui ingradita de pretentii strict academice.
Chiar inainte sa ajunga protejatul lui Elsner, Chopin dovedise interes fata de muzica populara poloneza. Receptase acele impresii care, ulterior, aveau sa puna o amprenta nationala inconfundabila asupra operei sale.
La conservator, a urmat cursuri riguroase de armonie si compozitie; in sfera tehnicii interpretative i s-a permis sa evolueze in mod profund individual.
In ciuda activei vieti muzicale a Varsoviei, Chopin avea nevoie imperioasa de o experienta muzicala mai vasta, asa incat devotatii sai parinti au gasit bani pentru a-l trimite la Viena. Dupa o calatorie preliminara la Berlin in 1828, Chopin a vizitat Viena, unde a debutat in public in 1829.
Un al doilea concert i-a confirmat succesul. La intoarcerea acasa, tanarul muzician si-a pregatit viitoarele izbanzi peste hotare. Aceasta, compunand Concertul nr. 2 in fa minor (1829) si Concertul nr. 1 in mi minor (1830), ambele pentru pian. Si alte piese pentru pian si orchestra au fost menite sa-i puna in valoare originalitatea remarcabila a stilului interpretativ.
Din aceeasi perioada (1829-1832) dateaza si primele studii pentru pian, compuse pentru a da posibilitatea lui si altora de a exersa pana la perfectiune noua sa metoda de interpretare.
In martie si octombrie 1830, Chopin si-a prezentat noile creatii publicului varsovian. A parasit apoi Polonia, cu intentia de a vizita Germania si Italia pentru a studia mai departe, dar, abia ajuns la Viena, a aflat de revolta polonezilor impotriva stapanirii rusesti. Acest eveniment, ca si starea de neliniste din intreaga Europa l-au facut sa ramana, fara sa poata compune, la Viena pana in iulie urmator, cand a decis sa plece la Paris.
La scurt timp dupa sosirea in orasul care era, pe atunci, centrul culturii europene si in miezul curentului romantic parizian, inflorit ceva mai tarziu, Chopin si-a dat seama ca acesta era mediul in care geniul sau putea rodi. A stabilit curand legaturi cu numerosi emigranti polonezi si cu generatia mai tanara de compozitori, intre care Franz Liszt, Hector Berlioz si, pentru scurt timp, Vincenzo Bellini si Felix Mendelssohn.
Cercurile in care talentul si distinctia sa l-au ajutat sa intre cu repeziciune au recunoscut de indata in el artistul ideal potrivit momentului. Dupa o scurta perioada de incertitudine, Chopin s-a lansat in principalele indeletniciri ale vietii sale. Acestea erau predarea muzicii si compozitia.
Veniturile substantiale din aceste doua ocupatii l-au scutit de necesitatea de a da concerte, fata de care Chopin avea o repulsie innascuta.
Dupa debutul parizian in concert, in februarie 1832, Chopin si-a dat seama ca delicatetea sa extrema la pian nu raspundea tuturor...