tiinta se sileste sa explice pe cale naturala toate semnele si aratarile ceresti (si se sileste sa combata si superstitia poporului). Despre ploile de cenusa din primavara anului 1928, invatatii spuneau la inceput ca provin din nori de nisip adusi de vanturi de prin stepele Rusiei sau de prin pustiul Saharei. Insa cercetatorii aflara a [] tiinta se sileste sa explice pe cale naturala toate semnele si aratarile ceresti (si se sileste sa combata si superstitia poporului). Despre ploile de cenusa din primavara anului 1928, invatatii spuneau la inceput ca provin din nori de nisip adusi de vanturi de prin stepele Rusiei sau de prin pustiul Saharei.

Insa cercetatorii aflara a doua zi ca cenusa cazuta era de natura vulcanica, adica nu nisip, ci tocmai cenusa de care au vulcanii. La asta, invatatii au sucit-o, spunand ca cenusa a fost adusa de vanturi de la cine stie ce vulcan de prin mari departari.

Ploile de cenusa s-au repetat in iarna anului 1929, in luna februarie. i de data asta se grabira unii invatati, motivand tot cu nisipul din stepele Rusiei, dar se incurcara; pentru ca prin stepele Rusiei era zapada de trei-patru metri.

A ramas iarasi explicatia cu ceva vulcani din mari departari.

Pe langa asta, in 15 februarie 1929, la Chisinau si prin alte locuri din Basarabia a cazut zapada rosie. De data asta, stiinta nu s-a prea grabit sa-si spuna cuvantul.

Tot cam asa a patit stiinta si cu explicatia cutremurelor de pamant. Dam mai jos doua mult-graitoare intamplari:Cu prilejul cutremurului de pamant din Bulgaria, trimisul unui ziar din Bucuresti a cules o stire despre urmatoarea intamplare:A doua zi de Paste, o ceata de geologi si straini si bulgari cercetatori ai scoartei pamantului si ai cutremurelor, au sosit cu automobilul din Sofia in orasul Stara-Zagora, unde fusese cutremurul. Sosind la fata locului, si-au instalat pe pamant aparatele lor si au inceput a face fel de fel de desene si calcule. Dupa o...