Am cu viata un cules si-l strang in fiecare seara cum as intra sa nu mai ies, cum mi-ar fi cea din urma oara. De-aceea, de-Adevar ma tin c-o dureroasa-mbratisare, primindu-l chiar cand mi-e strain, iubindu-l chiar si cand ma doare. De-aceea cu credinta-nfrunt oricate-mpotriviri mi-ar creste, cu cat mi-e chinul si mai crunt, nadejdea []Am cu viata un culessi-l strang in fiecare searacum as intra sa nu mai ies,cum mi-ar fi cea din urma oara.

De-aceea, de-Adevar ma tinc-o dureroasa-mbratisare,primindu-l chiar cand mi-e strain,iubindu-l chiar si cand ma doare.

De-aceea cu credinta-nfruntoricate-mpotriviri mi-ar creste,cu cat mi-e chinul si mai crunt,nadejdea dulce-mi mai plateste.

De-aceea cu iubire potzambi spre orice rastignire,mai mult e ce primesc ca totce-mi cere-a mortii ispasire.

De-aceea pot sa intelegtot ce se spune sau se tace,sa caut, sa iert si sa dezlegorice carare catre pace.

Caci am cu viata un culessi vreau, cand Domnul meu ma cheama,in orice zi, din rand sa iessi fericit sa-I pot da seama!TRAIAN DORZ din Cantari Nemuritoare , editia a II-a Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014