S-a întâmplat în 10 mai 1936
S-a intamplat in 10 mai 1936: Se deschidea oficial Muzeul Satului din Bucuresti, in prezenta regelui Carol al II-lea. Pentru public acesta s-a deschis cu o saptamana mai tarziu, la 17 mai 1936, concomitent cu cea a intregului parc Herastrau. Crearea Muzeului Satului este rodul unor cercetari de peste un deceniu, coordonate de profesorul Dimitrie []The post S-a intamplat in 10 mai 1936 appeared first on Jurnal Spiritual.
S-a intamplat in 10 mai 1936 was first posted on mai 10, 2020 at 5:59 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 10 mai 1936: Se deschidea oficial Muzeul Satului din Bucuresti, in prezenta regelui Carol al II-lea. Pentru public acesta s-a deschis cu o saptamana mai tarziu, la 17 mai 1936, concomitent cu cea a intregului parc Herastrau. Crearea Muzeului Satului este rodul unor cercetari de peste un deceniu, coordonate de profesorul Dimitrie Gusti, intemeietor al colii Sociologice din Bucuresti.
Muzeul a luat fiinta cu sprijinul material al Fundatiei Regale Principele Carol . In etapa sa de inceput, intre 1936-1940, Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti dispunea de 4,5 hectare de teren, pe care au fost amplasate 33 de complexe autentice, transferate din satele cercetate si dispuse dupa un plan elaborat de dramaturgul si scenograful V. I. Popa. Acest plan, care in buna masura este valabil si astazi, tinde sa reproduca harta Romaniei, in sectoare reprezentand marile provincii istorice ale tarii. Pe 17 mai se serbeaza anual Ziua Muzeului National al Satului Dimitrie Gusti . In Romania, ideea crearii unui muzeu in aer liber se infiripa inca din cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea. In 1867, Alexandru Odobescu, eminent om de cultura, propune prezentarea, in cadrul Expozitiei Universale de la Paris, intr-un pavilion special amenajat, a unor monumente de arhitectura populara. Ceva mai tarziu, savantul Alexandru Tzigara-Samurcas avea sa preconizeze aducerea in Muzeul Etnografic, de Arta Nationala, Arta Decorativa si Arta Industriala din Bucuresti, infiintat de el in 1906, a unor gospodarii autentice si complete din toate regiunile mai insemnate locuite de romani . Proiectul sau se va concretiza prin expunerea, in 1909, in acest muzeu, a casei Ceauru , adevarata bijuterie arhitectonica in lemn, din zona Gorj. Toate aceste initiative au constituit premisele intemeierii celor dintai muzee etnografice in aer liber de la noi: Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Parcul Hoia, de la Cluj, cu specific regional, si Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti din Bucuresti, cu caracter national. Ducand mai departe aceasta idee, intre anii 1925-1935, Universitatea din Bucuresti, Catedra de sociologie, a organizat o serie de cercetari monografice interdisciplinare in sate din diferite regiuni ale tarii, incheiate de fiecare data cu o expozitie temporara: 1925 Goicea-Dolj, 1926 Rusetu-Braila, 1927 Nereju-Vrancea, 1928 Fundu Moldovei, 1929, 1932 Dragus-Fagaras, 1930 Runcu-Gorj, 1931 Cornova-Basarabia. Pe masura obtinerii de noi rezultate in cercetare, prof. Dimitrie Gusti si-a dat seama ca expozitiile temporare organizate la seminarul de sociologie aveau un caracter de improvizatie care nu serveau la demonstrarea ideilor sale, si a propus organizarea Muzeului Satului Romanesc din Bucuresti. La infaptuirea si concretizarea acestei idei si-a adus contributia un grup de mari specialisti care au coordonat cercetarile monografice: Henri H. Stahl, Victor Ion Popa, Mihai Pop, Mac Constantinescu, Traian Herseni etc. Preocupat de gasirea unui teren potrivit pentru organizarea viitorului muzeu, profesorul Dimitrie Gusti si colaboratorii sai apropiati au acceptat propunerea primariei Municipiului Bucuresti de a-l organiza in Parcul National Carol al II-lea (Parcul Herastrau), pe o suprafata de 4.500 de metri patrati, la marginea Lacului Baneasa. Lucrarile pentru amenajarea terenului au inceput in luna martie a anului 1936. Fundatia...
S-a intamplat in 10 mai 1936 was first posted on mai 10, 2020 at 5:59 am. 2020 Jurnal Spiritual. Use of this feed is for personal non-commercial use only. If you are not reading this article in your feed reader, then the site is guilty of copyright infringement. Please contact me at ionutalexpanait@gmail.comS-a intamplat in 10 mai 1936: Se deschidea oficial Muzeul Satului din Bucuresti, in prezenta regelui Carol al II-lea. Pentru public acesta s-a deschis cu o saptamana mai tarziu, la 17 mai 1936, concomitent cu cea a intregului parc Herastrau. Crearea Muzeului Satului este rodul unor cercetari de peste un deceniu, coordonate de profesorul Dimitrie Gusti, intemeietor al colii Sociologice din Bucuresti.
Muzeul a luat fiinta cu sprijinul material al Fundatiei Regale Principele Carol . In etapa sa de inceput, intre 1936-1940, Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti dispunea de 4,5 hectare de teren, pe care au fost amplasate 33 de complexe autentice, transferate din satele cercetate si dispuse dupa un plan elaborat de dramaturgul si scenograful V. I. Popa. Acest plan, care in buna masura este valabil si astazi, tinde sa reproduca harta Romaniei, in sectoare reprezentand marile provincii istorice ale tarii. Pe 17 mai se serbeaza anual Ziua Muzeului National al Satului Dimitrie Gusti . In Romania, ideea crearii unui muzeu in aer liber se infiripa inca din cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea. In 1867, Alexandru Odobescu, eminent om de cultura, propune prezentarea, in cadrul Expozitiei Universale de la Paris, intr-un pavilion special amenajat, a unor monumente de arhitectura populara. Ceva mai tarziu, savantul Alexandru Tzigara-Samurcas avea sa preconizeze aducerea in Muzeul Etnografic, de Arta Nationala, Arta Decorativa si Arta Industriala din Bucuresti, infiintat de el in 1906, a unor gospodarii autentice si complete din toate regiunile mai insemnate locuite de romani . Proiectul sau se va concretiza prin expunerea, in 1909, in acest muzeu, a casei Ceauru , adevarata bijuterie arhitectonica in lemn, din zona Gorj. Toate aceste initiative au constituit premisele intemeierii celor dintai muzee etnografice in aer liber de la noi: Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Parcul Hoia, de la Cluj, cu specific regional, si Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti din Bucuresti, cu caracter national. Ducand mai departe aceasta idee, intre anii 1925-1935, Universitatea din Bucuresti, Catedra de sociologie, a organizat o serie de cercetari monografice interdisciplinare in sate din diferite regiuni ale tarii, incheiate de fiecare data cu o expozitie temporara: 1925 Goicea-Dolj, 1926 Rusetu-Braila, 1927 Nereju-Vrancea, 1928 Fundu Moldovei, 1929, 1932 Dragus-Fagaras, 1930 Runcu-Gorj, 1931 Cornova-Basarabia. Pe masura obtinerii de noi rezultate in cercetare, prof. Dimitrie Gusti si-a dat seama ca expozitiile temporare organizate la seminarul de sociologie aveau un caracter de improvizatie care nu serveau la demonstrarea ideilor sale, si a propus organizarea Muzeului Satului Romanesc din Bucuresti. La infaptuirea si concretizarea acestei idei si-a adus contributia un grup de mari specialisti care au coordonat cercetarile monografice: Henri H. Stahl, Victor Ion Popa, Mihai Pop, Mac Constantinescu, Traian Herseni etc. Preocupat de gasirea unui teren potrivit pentru organizarea viitorului muzeu, profesorul Dimitrie Gusti si colaboratorii sai apropiati au acceptat propunerea primariei Municipiului Bucuresti de a-l organiza in Parcul National Carol al II-lea (Parcul Herastrau), pe o suprafata de 4.500 de metri patrati, la marginea Lacului Baneasa. Lucrarile pentru amenajarea terenului au inceput in luna martie a anului 1936. Fundatia...
