DREPTATEA LUI DUMNEZEU
Catre unii care credeau ca sunt drepti (Lc 18, 9). Scripturile Vechiului Testament spuneau atat de limpede ca Nu este nici unul care sa faca binele, nici unul macar (Ps 13, 2). Este vorba, desigur, nu de o fapta buna facuta cand si cand, caci de acestea faceau, uneori, si cei mai mari pacatosi. Ci []Catre unii care credeau ca sunt drepti (Lc 18, 9). Scripturile Vechiului Testament spuneau atat de limpede ca Nu este nici unul care sa faca binele, nici unul macar (Ps 13, 2). Este vorba, desigur, nu de o fapta buna facuta cand si cand, caci de acestea faceau, uneori, si cei mai mari pacatosi. Ci de acel bine adevarat, sa-i zicem, complet . Este vorba de a fi cu adevarat drept inaintea Domnului. A implini complet poruncile Domnului. Complet si in afara (adica, toate poruncile Domnului), complet si inauntru (adica, cu toata inima). Caci aceleasi Scripturi spuneau: Blestemat este oricine nu staruie in toate lucrurile scrise in cartea legii, ca sa le faca (Deut 27, 26).
Legea cea veche Peste veacuri, Sf. Pavel, reluand acelasi verset, avea sa scrie: Nu este nici unul drept, nici unul macar (Rom 3, 10).
Domnul stia ca omul nu va putea implini cu adevarat Legea. i totusi a dat-o. De ce? Pentru ca prin Lege, vine cunostinta pacatului (Rom 3, 20). Prin Lege, omul putea sa constientizeze cat de adanca ii este caderea, cat de nenorocita ii e starea in care a ajuns. Intr-un fel, Legea era menita sa-l aduca pe om la deznadajduirea de sine. Sa cunoasca si sa recunoasca faptul ca, fara Dumnezeu, el, omul, e nimic. i asa sa alerge la Dumnezeu. i sa se bizuie pe de-a-ntregul pe Dumnezeu. Chiar instituirea multimii Jertfelor din Vechiul Testament arata acest aspect. Omul, neputand respecta toate lucrurile scrise in cartea legii , totusi, putea veni inaintea Domnului. Cum? Prin dreptatea sa? Nu! Prin jertfa altuia, prin sangele altuia, prin jertfirea vietii altuia. Deci omul nu mai avea cu ce sa se laude. i, cu toate acestea, iata, erau inca atatia si atatia iudei care credeau ca sunt drepti prin ei insisi, ca fariseul din pilda. De ce ajunsesera acestia in aceasta stare jalnica? Pentru ca nu acceptasera ca Legea, Cuvantul lui Dumnezeu, sa le arate starea, pacatul, caderea grozava (in care se afla tot omul). Ei faceau intocmai precum camila, despre care se spune ca, inainte de a bea apa, o tulbura cu piciorul. De ce? Pentru ca nu vrea sa-si vada fata urata in oglinda unei ape limpezi. i asa au facut si fariseii si toti cei de felul lor. Nu au acceptat sentinta cuvantului lui Dumnezeu despre om.
In schimb, s-au apucat sa tulbure Legea. In loc sa se lase judecati de Legea lui Dumnezeu, au judecat ei Legea. In loc sa se potriveasca ei dupa Lege, au inceput sa potriveasca Legea dupa ei (dupa om). Au coborat Legea la nivelul lor omenesc. Cum? Interpretand-o, chipurile, teologic, dar, de fapt, cu mintea, cu intelepciunea omeneasca. i, de asemenea, abordand-o selectiv. i chiar adaugandu-i invataturi omenesti, care, cu timpul, au primit o autoritate mai mare decat insusi Cuvantul lui Dumnezeu. Citim, de pilda, in Matei 15, reprosurile Domnului: De ce voi calcati porunca lui Dumnezeu pentru datina...
Legea cea veche Peste veacuri, Sf. Pavel, reluand acelasi verset, avea sa scrie: Nu este nici unul drept, nici unul macar (Rom 3, 10).
Domnul stia ca omul nu va putea implini cu adevarat Legea. i totusi a dat-o. De ce? Pentru ca prin Lege, vine cunostinta pacatului (Rom 3, 20). Prin Lege, omul putea sa constientizeze cat de adanca ii este caderea, cat de nenorocita ii e starea in care a ajuns. Intr-un fel, Legea era menita sa-l aduca pe om la deznadajduirea de sine. Sa cunoasca si sa recunoasca faptul ca, fara Dumnezeu, el, omul, e nimic. i asa sa alerge la Dumnezeu. i sa se bizuie pe de-a-ntregul pe Dumnezeu. Chiar instituirea multimii Jertfelor din Vechiul Testament arata acest aspect. Omul, neputand respecta toate lucrurile scrise in cartea legii , totusi, putea veni inaintea Domnului. Cum? Prin dreptatea sa? Nu! Prin jertfa altuia, prin sangele altuia, prin jertfirea vietii altuia. Deci omul nu mai avea cu ce sa se laude. i, cu toate acestea, iata, erau inca atatia si atatia iudei care credeau ca sunt drepti prin ei insisi, ca fariseul din pilda. De ce ajunsesera acestia in aceasta stare jalnica? Pentru ca nu acceptasera ca Legea, Cuvantul lui Dumnezeu, sa le arate starea, pacatul, caderea grozava (in care se afla tot omul). Ei faceau intocmai precum camila, despre care se spune ca, inainte de a bea apa, o tulbura cu piciorul. De ce? Pentru ca nu vrea sa-si vada fata urata in oglinda unei ape limpezi. i asa au facut si fariseii si toti cei de felul lor. Nu au acceptat sentinta cuvantului lui Dumnezeu despre om.
In schimb, s-au apucat sa tulbure Legea. In loc sa se lase judecati de Legea lui Dumnezeu, au judecat ei Legea. In loc sa se potriveasca ei dupa Lege, au inceput sa potriveasca Legea dupa ei (dupa om). Au coborat Legea la nivelul lor omenesc. Cum? Interpretand-o, chipurile, teologic, dar, de fapt, cu mintea, cu intelepciunea omeneasca. i, de asemenea, abordand-o selectiv. i chiar adaugandu-i invataturi omenesti, care, cu timpul, au primit o autoritate mai mare decat insusi Cuvantul lui Dumnezeu. Citim, de pilda, in Matei 15, reprosurile Domnului: De ce voi calcati porunca lui Dumnezeu pentru datina...
