Intre cele sapte Taine ale Bisericii noastre este si Taina Pocaintei. Sfantul Ioan Gura de Aur spune ca aceasta Taina trebuie sa se petreaca o singura data si pentru totdeauna in viata noastra. Nu o pocainta din Pasti in Craciun si apoi iar sa ne intoarcem la felul de vietuire; sau nici macar sa []Intre cele sapte Taine ale Bisericii noastre este si Taina Pocaintei. Sfantul Ioan Gura de Aur spune ca aceasta Taina trebuie sa se petreaca o singura data si pentru totdeauna in viata noastra. Nu o pocainta din Pasti in Craciun si apoi iar sa ne intoarcem la felul de vietuire; sau nici macar sa nu fi intrerupt felul de vietuire pacatos si lumesc, si vinovat pe care l-am avut inainte.

Pocainta-i ceea ce se petrece o singura data. Cum se petrece Botezul, cum se petrece Nunta in viata noastra, tot asa trebuie sa fie si cu pocainta. Aceasta Taina a Pocaintei este convertirea noastra prin nasterea din nou, este clipa altoirii noastre in Dumnezeu.

Cine inca nu s-a altoit, nu s-a pocait inca cu adevarat, acela nu a facut inca o pocainta sincera. Poate ca s-a marturisit de sute de ori, la sute si sute de sarbatori; dar, daca nu s-a facut Taina Pocaintei adevarate, taina convertirii, a transformarii, a nasterii din nou, a schimbarii in viata lui, asta n-a fost pocainta. Adevarata pocainta este atunci cand ne nastem din nou si incepem o viata noua cu Dumnezeu.

Ati avut cu totii o astfel de pocainta in viata? O astfel de nastere din nou, o astfel de transformare, o astfel de altoire? Daca nu, credem ca este momentul ca astazi sa primiti in inima Cuvantul si pe Duhul lui Dumnezeu, Care sa faca acea minunata miscare cereasca cum a facut-o in Ierusalim in prima zi de Rusalii, in Ziua Cincizecimii. i de-atunci si pana astazi, trece mereu sirul Intrati si voi in randul celor mantuiti! Hotarati-va pentru Domnul!E o nunta acum! S-a spus aici despre o nunta la care Stapanul S-a dus sa- i cerceteze oaspetii si a intalnit pe unul care nu avea haina de nunta, si i-a zis: Prietene, cum ai intrat tu aici? Omul acela a amutit.

Ce putea sa mai zica un asemenea om gasit in asemenea imprejurari? In fata lui Dumnezeu nu mai este nici un laudaros care sa mai aiba ce sa spuna sau ce sa minta.

Acum, pe pamant, pot sa strige, pot sa-L batjocoreasca pe Dumnezeu Acum pot sa rada dar va veni o zi in care Hristos Se va opri in fata fiecarui om si atunci se va vedea ce curaj va avea cel candva maret si trufas care se lauda cu puterea lui, cu slava lui, cu stiinta lui Atunci toti acestia vor amuti cum a amutit cel gasit fara haina de nunta, neintors la Dumnezeu, neiertat cu adevarat in ziua cea mare a cercetarii.

O, daca s-ar fi rugat si el! O, daca nu ar fi amutit, sa nu fi tacut, ci sa se fi prabusit si sa spuna cu lacrimi: Doamne, n-am haina de nunta, dar Tu esti Bun, da-mi-o si mie! Cu cata bucurie l-ar fi primit Stapanul si pe el si l-ar fi imbracat cu frumoasa haina de nunta, ca pe acel nenorocit Daca si-ar fi dat macar in ultima clipa seama de saracia lui sufleteasca si I-ar fi cerut lui Dumnezeu cu lacrimi de pocainta sincera sa-l mantuiasca si pe el, macar acum, in ultima clipa, macar in ultimul moment Asa cum a fost Harul pentru talharul de pe Cruce, in ultima clipa, cand, cu o lacrima, s-a intors spre Iisus si I-a zis: Doamne, nu merit, dar Tu esti Bun. Pomeneste-ma si pe mine cand vei veni intru Imparatia Ta .

In clipa aceea Domnul Iisus i-a raspuns cu toata iertarea bunatatii si dragostei Lui, cum a raspuns totdeauna si cum va raspunde El mereu si cum raspunde si astazi celui care ar veni la El spunand: Da, Doamne, n-am nici eu haina de nunta Sufleteste, sunt un mizerabil, gol, dezbracat, murdar, zdrentaros, pentru ca nu m-am intors la Tine ca sa capat mantuirea si innoirea. Dar vin acuma. Indura-Te si de mine, imbraca-ma si pe mine. Da-mi haina Ta de nunta si altoieste si in firea mea si in inima mea felul cel mai sfant pe care il ceri Tu si pe care il pretinzi Tu cui vrea cu adevarat sa vada Imparatia Ta. Eu Te rog, Te chem si Te primesc! Dumnezeu ar raspunde in chiar clipa aceea. Ganditi-va bine, cei care nu ati facut acest pas, la aceasta posibilitate din clipa aceasta. i, la sfarsitul acestei adunari, cand se va mai face o ultima chemare, Duhul lui Dumnezeu sa va indemne sa luati marea si mantuitoarea hotarare de a va preda Lui si de a incepe o viata noua cu El chiar de la nunta aceasta; de a primi in inima altoiul cel nou, hotararea cea noua, pocainta cea adevarata care aduce indreptarea si schimbarea vietii si care duce sigur, la capat, la mantuirea cea vesnica a lui Dumnezeu.

Pentru ca niciunii dintre cei care sunt in Cer nu au intrat acolo decat prin aceasta nastere din nou si prin aceasta pocainta si schimbare, pentru ca este scris: Daca nu este cu neputinta sa-L vedeti pe Dumnezeu! .

Atunci abia s-ar petrece in viata fiecaruia prima lucrare a Duhului Sfant. Dupa aceea, mereu din rod in rod tot mai binecuvantat, ati vedea ce fericita este viata cu Dumnezeu. Ce minunata este viata unui om nou, a unui pom nou care a fost adus din padure plin de spini si salbatic, dar asezat si plantat intr-un loc nou, intr-o gradina minunata, altoit de niste maini iubitoare, cu fire noua si sfanta, aducand apoi rodul minunat, spre bucuria Stapanului.

Faceti singuri deosebirea cea mare! Caci ce mare, ce uriasa este aceasta deosebire cand privesti la un pom salbatic, fara de nici un rod, si cand privesti la un pom altoit, plin de roade bogate si frumoase, si minunate!Lucrarea de astazi a Duhului Sfant in mijlocul Bisericii si in mijlocul poporului nostru este pregatirea noastra pentru cea de-a Doua Venire a Domnului Iisus.

Toate instiintarile Sfintelor Scripturi sunt in felul acesta: Sa ne pregatim! De cata vreme s-a tot spus: Pregateste-te sa intalnesti pe Dumnezeul tau! .

De-atunci, instiintarea aceasta se innoieste pentru noi in fiecare zi. In fiecare seara cand ne asezam in asternutul nostru, noi ne asezam ca intr-un sicriu, ne intindem cu fata in sus. Tot asa vom fi odata, cand ne vom infatisa in fata lui Dumnezeu. Deci fiecare seara, fiecare culcare in patul nostru sa ne aminteasca tuturor ca pe neasteptate va veni clipa cand ne vom intinde pentru ultima data. i-apoi ne vom infatisa inaintea lui Dumnezeu. i ne vom duce direct in locul pe care ni l-am pregatit noi inca de pe cand traiam.

Chiar daca ar fi randuita, pe neasteptate, sa fie chiar noaptea aceasta! Peste cati nu au venit fie un cutremur, fie o inundatie, fie o boala, fie o nenorocire, si oamenii s-au dus pe neasteptate si pe nepregatite in fata lui Dumnezeu. Sau la cati le-a venit un atac de cord, un accident si pe neasteptate au ajuns in fata lui Dumnezeu!Atunci pentru totdeauna se va fi sfarsit, pentru cei ajunsi in starea aceasta, lucrarea de chemare si posibilitatea de mantuire. Ganditi-va bine deci, in aceasta seara, ca Duhul Sfant ne indeamna pe toti sa ne pregatim sa-L primim pe Domnul Iisus pentru ziua cea mare despre care spunem in fiecare duminica la biserica in Crezul nostru: i iarasi va sa vie cu marire, sa judece viii si mortii,...