Ce grabnic trece timpul
Intr-adevar, zilele s-au scurtat dupa cuvantul spus de gura sfanta a Mantuitorului nostru iubit Iisus. Acum este luni si, parca n-au trecut bine zilele, si iarasi e duminica. Ce grabnic trece timpul! Abia incepe luna, pana cand te pomenesti ca-i sfarsitul ei. Parca numai ieri era ianuarie si, iata, acum este iarasi decembrie. Ce []Intr-adevar, zilele s-au scurtat dupa cuvantul spus de gura sfanta a Mantuitorului nostru iubit Iisus. Acum este luni si, parca n-au trecut bine zilele, si iarasi e duminica.
Ce grabnic trece timpul! Abia incepe luna, pana cand te pomenesti ca-i sfarsitul ei. Parca numai ieri era ianuarie si, iata, acum este iarasi decembrie.
Ce grabnic trece timpul! Nu te obisnuiesti bine sa scrii numarul numelui unui an si iarasi trebuie sa-ncepi cu altul.
Intr-adevar, ce grabnic trece timpul! Ca ieri eram copii, iar astazi, uite, suntem atat de batrani, incat parca numai noi, doi sau trei, am mai ramas din toata multimea celor cu care copilarisem candva impreuna.
Ce grabnic trece timpul scurtei noastre vieti! i cat de lung ne parea, in zorii zilei noastre, la inceput, cand ne aveam timpul inainte! Iar acum, cand ni-l avem in urma, iata, parca viata n-a fost, intr-adevar, decat un vis.
Atunci, dragul meu frate, draga mea sora, nu stai tu oare sa te gandesti nici acum ce faci cu sufletul tau cel scump si cu mantuirea ta cea vesnica? Acum, cand poti sa ti le castigi sau poti sa ti le pierzi pe vecii vecilor. La ce folos ai avea lumea intreaga, cum spune Mantuitorul, daca-ti vei pierde sufletul tau? Sau ce vei da atunci in schimb pentru sufletul tau cel scump, cand nu vei mai avea nimic ce sa dai si nici posibilitatea sa-l mai mantuiesti niciodata? Nu vezi cati se duc de langa tine si pe langa tine si lasa intr-o clipa ceea ce parea ca au pe vesnicie aici? Nu vezi cum pierd oamenii intr-o clipita ceea ce au strans cu pretul sufletului si mantuirii lor, o viata intreaga, alergand, nedreptatind, jertfind totul?Timpul acesta unic pe care il avem azi si numai azi, o singura data, ne este dat ca sa ne castigam cu el mantuirea cea vesnica si sa ne adunam comori in ceruri, unde nu le fura hotii, nu le pierde rugina si nu le roade molia. O, nu uita! O, sa nu uitam nici unii si sa nu ne amagim! Pana inca mai avem o zi de...
Ce grabnic trece timpul! Abia incepe luna, pana cand te pomenesti ca-i sfarsitul ei. Parca numai ieri era ianuarie si, iata, acum este iarasi decembrie.
Ce grabnic trece timpul! Nu te obisnuiesti bine sa scrii numarul numelui unui an si iarasi trebuie sa-ncepi cu altul.
Intr-adevar, ce grabnic trece timpul! Ca ieri eram copii, iar astazi, uite, suntem atat de batrani, incat parca numai noi, doi sau trei, am mai ramas din toata multimea celor cu care copilarisem candva impreuna.
Ce grabnic trece timpul scurtei noastre vieti! i cat de lung ne parea, in zorii zilei noastre, la inceput, cand ne aveam timpul inainte! Iar acum, cand ni-l avem in urma, iata, parca viata n-a fost, intr-adevar, decat un vis.
Atunci, dragul meu frate, draga mea sora, nu stai tu oare sa te gandesti nici acum ce faci cu sufletul tau cel scump si cu mantuirea ta cea vesnica? Acum, cand poti sa ti le castigi sau poti sa ti le pierzi pe vecii vecilor. La ce folos ai avea lumea intreaga, cum spune Mantuitorul, daca-ti vei pierde sufletul tau? Sau ce vei da atunci in schimb pentru sufletul tau cel scump, cand nu vei mai avea nimic ce sa dai si nici posibilitatea sa-l mai mantuiesti niciodata? Nu vezi cati se duc de langa tine si pe langa tine si lasa intr-o clipa ceea ce parea ca au pe vesnicie aici? Nu vezi cum pierd oamenii intr-o clipita ceea ce au strans cu pretul sufletului si mantuirii lor, o viata intreaga, alergand, nedreptatind, jertfind totul?Timpul acesta unic pe care il avem azi si numai azi, o singura data, ne este dat ca sa ne castigam cu el mantuirea cea vesnica si sa ne adunam comori in ceruri, unde nu le fura hotii, nu le pierde rugina si nu le roade molia. O, nu uita! O, sa nu uitam nici unii si sa nu ne amagim! Pana inca mai avem o zi de...
